Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost obligată de instanța de judecată să redeschidă un dosar penal inițiat in rem în 2017 și clasat anul trecut, dosar în care sunt investigate suspiciuni de manipulare a pieței de capital prin tranzacții efectuate în urma întârzierii comunicării publice față de investitori și presupusa divulgare ilegală în avans exclusiv către un număr restrâns de persoane, în primăvara anului 2016, a unei informații privilegiate cu privire la producătorul de gaze controlat de stat Romgaz, listat la BVB, informație care, după ce a devenit publică, a dus la prăbușirea prețului acțiunilor companiei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astfel, Tribunalul București a obligat DIICOT să redeschidă dosarul și să completeze urmărirea penală în speță, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care este și arbitru al pieței de capital, a făcut plângere împotriva ordonanței de clasare dispuse de procurori în 2020.
"În luna decembrie a anului 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat o sesizare penală adresată DIICOT - Structura Centrală, prin care a adus în atenția organelor de cercetare penală o serie de aspecte în ceea ce privește activitatea de tranzacționare a acțiunilor emise de SNGN ROMGAZ SA (simbol bursier: SNG) raportat la deciziile adoptate de către unul dintre acționarii ROMGAZ SA", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții ASF.
În documentele de la instanță, obținute și analizate de Profit.ro, se arată că, prin sesizarea sa penală, ASF le-a transmis procurorilor că a analizat activitatea de tranzacționare a acțiunilor Romgaz din luna aprilie 2016 și a ajuns la concluzia că "au existat divulgări de informații privilegiate".
ASF se referea la faptul că, pe 18 aprilie 2016, Romgaz primise de la unul dintre principalii săi clienți, E.ON Energie din grupul german omonim, o notificare de reziliere, începând cu 22 aprilie, a contractului de furnizare de gaze pentru clienți industriali din piața liberă, încheiat în 2015 între cele două companii, valoarea livrărilor de gaze pentru perioada dintre data rezilierii (22 aprilie 2016) și 30 septembrie 2016 fiind estimată la peste 281 milioane lei cu tot cu TVA.
Romgaz a comunicat la BVB rezilierea contractului pe data de 26 aprilie, motiv pentru care directorul general de atunci al companiei, Virgil Metea (anterior CEO la subsidiarele E.ON din România), a fost amendat cu 4.500 de lei de către ASF, pentru "gestionarea deficitară a informațiilor privilegiate".
ASF l-a mai sancționat atunci contravențional pe Metea, cu amendă de 2.000 de lei, și pentru amânarea publicării informației privind aprobarea în ședința de guvern din 11 noiembrie 2015 a bugetului de venituri și cheltuieli rectificat al Romgaz. Vestea a ajuns în piață în ziua de 16 noiembrie 2015.
"(…) în aceste condiții, notificarea de reziliere a contractului încheiat între E.ON Energie SA și SNGN Romgaz SA a devenit, conform prevederilor legale, o informație privilegiată, emitentul (Romgaz – n.r.) având obligația de a informa investitorii, deîndată, cu privire la efectele rezilierii contractului în cauză", a arătat ASF în sesizarea sa penală.
Potrivit legislației în vigoare, informația privilegiată este "o informație cu caracter precis care nu a fost făcută publică, care se referă în mod direct sau indirect la unul sau mai mulți emitenți ori la unul sau mai multe instrumente financiare, și care, dacă ar fi făcută publică, ar putea influența semnificativ prețul acelor instrumente financiare sau prețul instrumentelor financiare derivate conexe".
Profit.ro nota atunci că informația cu privire la rezilierea contractului cu E.ON Energie a fost comunicată de Romgaz la BVB în a doua parte a orarului de tranzacționare din data de 26 aprilie 2016, însă efectul ei s-a consumat în mare parte a doua zi, când acțiunile Romgaz s-au prăbușit cu 4,64%, de la 24,80 la 23,65 lei/acțiune. Deprecierea s-a exarcerbat ulterior la 22,75 lei/titlu în ziua de 3 mai 2016. Tot atunci era indicat că, până la acel moment, prezumtivii deținători ai informației privilegiate ar fi avut la dispoziție, așa cum se vede pe graficul atașat, 6 ședințe de tranzacționare pentru a o lua înaintea pieței.
Pe 20 aprilie 2016, Fondul Proprietatea a derulat la BVB o ofertă de plasament privat accelerat prin care și-a lichidat întreaga participație la Romgaz, de 5,85% din capitalul producătorului de gaze. FP a vândut acțiunile Romgaz la prețul de 24 lei/titlu, încasând circa 541 milioane lei.
"Tot ce vă pot spune este că avem reguli foarte stricte de conformitate în privința informațiilor materiale, privilegiate sau a celor care nu sunt publice. Nu am avut niciun fel de informații referitoare la evenimentele importante care au avut loc la Romgaz, iar dacă am fi avut astfel de informații, nu am fi făcut această tranzacție. Nu am avut niciun fel de informații, în afara celor comunicate în mod public în piață de către companie", declara pe 19 mai 2016, pentru publicația Bursa, managerul de atunci al Fondului Proprietatea, Greg Konieczny.
În iunie 2016, FP și-a vândut și deținerile la E.ON Energie și E.ON Distribuție (actualmente Delgaz Grid), de 13,4%, respectiv 18,3% din acțiunile celor două subsidiare românești ale grupului german de energie și utilități.
După sesizarea ASF din decembrie 2016, DIICOT a dispus, în aprilie 2017, începerea urmăririi penale in rem (față de faptă, nu față de persoane) cu privire la suspiciuni de manipulare a pieței de capital. După circa 3 ani, în august 2020, procurorii au clasat dosarul, arătând că fapta nu este prevăzută de legea penală. Procurorul de caz a apreciat că legislația UE aplicabilă în speță fusese transpusă în cea românească nu printr-o lege, ci printr-un Regulament CNVM ("strămoșul" bursier al ASF), adică printr-o normă secundară, care nu poate constitui temei al răspunderii penale.
ASF a făcut plângere la DIICOT față de soluția de clasare, care i-a fost însă respinsă în octombrie anul trecut. În noiembrie 2020 a atacat clasarea în instanță, câștigând definitiv procesul în aprilie anul acesta. Astfel, Tribunalul București a decis că DIICOT trebuie să completeze urmărirea penală în speță.
În motivarea deciziei sale, Tribunalul București a arătat că toate elementele constitutive ale infracțiunii de manipulare a pieței de capital sunt configurate în mod adecvat în norma primară în vigoare la data presupuselor fapte, Legea nr. 297/2004, și că Regulamentul CNVM care transpune legislația UE în materie nu face decât să detalieze din punct de vedere tehnic modalitatea de aplicare a dispozițiilor Legii.
DIICOT a cerut instanței și să sesizeze CCR cu excepție de neconstituționalitate a prevederilor cu privire la manipularea pieței prin tranzacții pe bază de informații privilegiate din Legea nr. 297/2004, din același motiv, că legislația UE aplicabilă în speță fusese transpusă în cea românească nu printr-o lege, ci printr-un Regulament CNVM, adică printr-o dispoziție de rang inferior. Judecătorul a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, susținând că DIICOT dorește de fapt prin aceasta modificarea legii în cauză, care nu intră în atribuțiile CCR.
