Aflat în vizită la Seul, Adrian Tănase, CEO-ul Bursei de Valori București, a avut atenția reținută de o cifră: 15 miliarde euro pe zi rulajul bursei sud-coreene.
Când, în așa-numita “Lune Neagră“, de la începutul lunii trecute, indicele principal KOSPI al bursei de la Seul se prăbușea cu 8,77%, era o ajustare drastică după on perioadă de efervescență. La vârfurile de acum câteva luni, valoarea agregată a celor peste 800 de companii listate pe bursa principală KOSPI și pe cea mai mică, dar explozivă, piață de tehnologie KOSDAQ se apropia de 2.000 de miliarde dolari.
Pentru Adrian Tănase, director al Bursei de Valori București, aflat la Seul într-o vizită înlesnită de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), uimitoare a fost, însă, în primul rând, participarea publicului și lichiditatea totale. “Se fac 15 miliarde euro pe zi!“, spune acesta într-o discuție cu Profit.ro.
Pentru o economie doar cu puțin mai mică decât cea a Italiei și o țară cu 50 milioane locuitori, faptul că la bursă sunt deschise 70 milioane de conturi este ceva cu totul remarcabil. Tănase nu spune că ar trebui să ajungem acolo, dar “arată potențialul pe care îl putem avea“.
BVB este încă departe. În primele 7 luni din acest an, rulajul mediu zilnic de la București a fost de 72,03 milioane lei, adică de 1.000 de ori mai mic decât cel din Coreea de Sud. Anul trecut, valoarea medie zilnică de tranzacționare a fost de 97,35 milioane lei, trasă în sus de oferta publică primară de 9,28 miliarde lei de la Hidroelectrica (H2O) și a mișcărilopr de pachete de acțiuni subsecvente, însă, în precedentul cincinal acesta a fost sub reperul de 10 milioane de euro.
Fotografia surprinsă în Coreea de Sud de șeful executiv al Bursei de la București poate fi una de euforie, cu o participare foarte ridicată a retailului, specifică perioadelor de baloane speculative. Agenția de știri sud-coreeană Yonhap menționa deja, pentru nivelul lunii mai a acestui an, o scădere de 31,7% a valorii medii zilnice de tranzacționare, la 18,1 trilioane woni (13,8 miliarde dolari), de la 26,4 trilioane woni (20,2 miliarde dolari), în aprilie.
Dar ce tranzacționează coreenii? Este vorba despre companii cu capitalizare mare, multe nume care aduc produse pe care le recunoaștem chiar și în Europa pe rafturi sau la dealerii auto: Samsung, Fila, companii parte a grupului LG, Hyundai, Kia sau Korean Airlines, consorții mari din industria chimică, de electronice, bănci, asigurări și energie. Numai un Top 10 al celor mai mari companii listate pe KOSPI arată nume de sonore.
Interesant este că lichiditatea e relativ egal distribuită între burse. Astfel, pe piața matură KOSPI, rulajul mediu zilnic la nivelul lunii mai a fost de 9,1 trilioane woni (6,97 miliarde dolari), în timp ce pe piața de tehnologie KOSDAQ, valoarea medie zilnică de tranzacționare a fost de 8,9 trilioane woni (9,82 miliarde dolari).
Pentru directorul Tănase a fost foarte important să observe rolul pe care îl joacă în adâncimea pieței segmentul de securities financing. Spre exemplu, o bancă acolo face doar asta, respectiv oferă servicii pentru comunitatea de brokeraj. În România, acest segment al pieței financiare are potențialul de a se lansa odată cu implementarea Contrapărții Centrale (CCP) a cărui proiect redimensionat intră în discuțiile acționarilor BVB într-o AGA din această lună.
“Fără securities financing, fără serviciul acesta este foarte greu să ne gândim că putem dezvolta piața“, spune Tănase, care vede aici o oportunitate de business pentru sectorul bancar. A mai menționat pentru Profit.ro că împrumuturile de acțiuni ar trebui să devină o direcție dezvoltare a bursei. “O piață cu CCP nu poate funcționa în mod eficient fără implicarea băncilor ca general clearing member.“
