Volumele de transferuri de bani cash dinspre Marea Britanie către România, reprezentând în principal remitențele compatrioților care muncesc în Regatul Unit către familiile rămase în țară, au scăzut semnificativ în ultima perioadă, spune șeful unui gigant global al sectorului, care pune fenomenul pe seama incertitudinilor generate de procesul de ieșire a UK din Uniunea Europeană, care au dus la o oarecare "migrație" a românilor din Insulă.
El a exprimat această opinie la ultima teleconferință susținută cu analiștii piețelor financiare, dedicată rezultatelor de pe trimestrul II 2019 ale companiei pe care o conduce și la care a fost întrebat despre evoluția prețurilor din piața transferurilr de numerar.
"Am continuat să ne echilibrăm prețurile cât de mult posibil. Să vă dau un exemplu concret. Pe unul dintre marile trasee de transfer, Marea Britanie-România, am obținut de-a lungul timpului rezultate bune în trimestrul II. În ultima perioadă volumele au scăzut destul de considerabil și în bună măsură din cauza Brexit și a românilor aflați într-un oarecare proces de migrație", a declarat CEO-ul MoneyGram, Alex Holmes, fără să ofere cifre concrete.
El a explicat că, în astfel de situații, compania își poate reduce comisioanele de transfer pentru a încerca să recâștige clienți și volume. Însă uneori clienții respectivi pur și simplu nu mai există, astfel că ieftinirea nu ajută la nimic.
"În alte cazuri, îți reduci prețurile și asta duce la revenirea clienților și a volumelor, pentru că fuseseși prost plasat în piață", a spus Holmes.
Potrivit ultimelor date ale BNR, balanța veniturilor secundare ale României (transferuri curente private și transferuri ale administrației publice) a înregistrat un excedent de 633 milioane de euro în ianuarie-mai 2019, mai mic cu 255 milioane euro decât în primele cinci luni din 2018. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene.
Statisticile oficiale britanice arată că numărul românilor aflați în UK este de circa 400.000.
Până la jumătatea anului în curs, peste 125.000 de români ceruseră rezidență permanentă în Marea Britanie, necesară pentru perioada post-Brexit, compatrioții noștri fiind al doilea cel mai mare grup de imigranți din acest punct de vedere, după polonezi.
Sistemul pentru solicitarea rezidenței s-a deschis oficial la 30 martie, când trebuia sa fie ultima zi a Marii Britanii în Uniunea Europeană. Cetățenii UE care se află legal pe teritoriul britanic de cel puțin cinci ani primesc rezidență permanentă, ceea ce le permite să locuiască, să muncească și să primească asistență socială. Cei care stau de mai puțin de cinci ani primesc statut de pre-rezident, care le permite să rămână în Marea Britanie până când trec de pragul celor 5 ani.
Fondul Monetar Internațional a revizuit recent în scădere prognoza privind evoluția economiei mondiale în acest an și anul viitor, avertizând că escaladarea tensiunilor comerciale între SUA și China, noi tarife vamale în sectorul auto și un Brexit dezordonat ar putea reduce și mai mult expansiunea, investițiile și ar putea întrerupe lanțurile de furnizare.
Noul ministru britanic al Finațelor Sajid Javid a apreciat săptămâna trecută că economia britanică este suficent de solidă pentru a suporta consecințele unui Brexit fără acord (”no deal”). ”Economia noastră este fundamental solidă, iar noi putem azi să facem diverse alegeri”, a apreciat cancelarul Exchequer-ului. ”Putem opta să investim în școală, în spitalele noastre, în formidabila noastră poliție, de exemplu, dar putem, de asemenea, să ne pregătim să ieșim din UE, iar dacă asta înseamnă lipsa unui acord este exact ceea ce vom face”, a spus el.
”Noi am spus clar că dorim un acord, dar trebuie să fie alt acord, un acord bun, care abolește backstop-ul antidemocratic”, a continuat el. ”Dacă nu putem suprima acest backstop, atunci trebuie să plecăm fără acord și vom fi pregătiți să o facem”, a promis ministrul Finanțelor. Plasa de siguranță ("backstop" în engleză) este o soluție de ultim recurs, menită să evite revenirea unei frontiere fizice pe Insula Irlanda, unde cei 500 de kilometri care despart provincia britanică Irlanda de Nord de Republica Irlanda urmează să devină singura frontieră terestră între UE și Regatul Unit.
Acest mecanism, prevăzut de acordul divorțului încheiat de fostul premier britanic Theresa May cu Bruxellesul, constă în crearea unui ”teritoriu vamal unic”, care înglobează UE și Regatul Unit, în care nu va exista vreo cotă și nici taxe vamale asupra bunurilor industriale și agricole. El vizează să mențină acordurile de pace din 1998, care au pus capăt unei perioade de 30 de ani de violențe în Irlanda de Nord, dar și integritatea pieței unice europene.
Mecanismul este temporar, până la găsirea altei soluții. Foarte controversată în Marea Britanie, această dispoziție a contribuit la respingerea în trei rânduri a acordului retragerii de către deputații britanici și la căderea Theresei May de la putere, care i-a cedat locul de premier la 24 iulie lui Boris Johnson.
