O listare a CNAB ar putea constitui o sursă importantă de finanțare a construcției unui nou terminal în cadrul Aeroportului Internațional Henri Coandă de care Romania are o nevoie stringentă, arată FP.
Informația despre listarea la Bursă a Aeroporturi București a fost anunțată în premieră de Profit.ro
Conform estimărilor Fondului, CNAB ar putea obține in urma unei oferte publice inițiale (IPO) cu emitere de noi acțiuni, peste 500 milioane EUR, Statul Român rămânând acționarul majoritar al companiei.
„Fondul Proprietatea sustine necesitatea listării la bursa a CNAB în viitorul cat mai apropiat. Listarea companiei pe piața locală de capital ar marca o etapă importantă în valorificarea întregului său potențial, prin creșterea eficienței operaționale, îmbunătățirea guvernantei corporative și responsabilității publice, precum și facilitarea accesului la noi surse de finanțare”, a declarat Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.
Pentru realizarea acestui deziderat, Fondul Proprietatea atrage atenția asupra faptului că este necesară întărirea guvernanței corporative a CNAB, cât și pregătirea unor pași preliminari imediați, precum contractarea unui auditor financiar cu experiență prealabila în legătură cu tranzacții pe piața de capital.
În acest scop, Fondul a identificat și formulat o serie de propuneri inclusiv adăugând puncte suplimentare pe Agenda Adunărilor Generale ale Acționarilor convocate în următoarele săptămâni și comunicând îngrijorările sale cu privire la anumite modificări ale Actului Constitutiv:
- Reluarea procesului de selecție a auditorului financiar: Fondul a suplimentat ordinea de zi a AGA din 27.11.2025 cu un punct privind reluarea procesului de selecție a auditorului financiar, inclusiv pentru contractarea de alte servicii necesare în legătură cu o eventuală listare la Bursa de Valori București. Având în vedere complexitatea activității CNAB și planurile sale de dezvoltare, Fondul Proprietatea consideră că este esențial ca auditorul financiar al CNAB să dispună de o recunoaștere adecvată pe piețele financiare și experiență relevantă în procese de listare. Numirea unui auditor care nu îndeplinește aceste standarde va crea dificultăți și întârzieri semnificative în derularea unei eventuale listări, în condițiile in care acționarii ar lua o decizie în acest sens, și ar genera costuri suplimentare pentru companie în etapele ulterioare.
- Transparența procesului de luare a deciziilor interne: Fondul Proprietatea protestează vehement față de încercările de limitare a capacitații consiliului de administrație să își exercite atribuțiile normale de supraveghere și control permanent asupra conducerii executive. Astfel, Fondul a solicitat acționarului majoritar respingerea unei propuneri de modificare a actului constitutiv al CNAB, aflată pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) din 27.11.2025, prin care termenul de convocare al ședințelor consiliului de administrație este redus de la 7 zile la doar 48 de ore, iar membrii consiliului de administrație, care dețin majoritatea ar putea suplimenta discreționar ordinea de zi a acestor ședințe, fără informarea sau acordul membrilor aflați în minoritate. Considerăm că o astfel de prevedere ar afecta grav capacitatea de supraveghere a consiliului de administrație actual, cât și drepturile acționarului minoritar Fondul Proprietatea.
- Remunerarea echitabilă a membrilor conducerii CNAB: Fondul Proprietatea propune în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor CNAB din 2.12.2025 reducerea remunerației fixe brute lunare a administratorilor la 19.885 lei brut/lună/membru. Stabilirea acestei valori a avut în vedere stabilirea unui echilibru între dimensiunea companiei, responsabilitățile administratorilor neexecutivi și nivelul remunerației medii în principalele aeroporturi din țară. Fondul a votat ÎMPOTRIVA majorării indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație la 69.840 lei brut/lună/membru, aprobată în 26.05.2025, si va vota împotriva propunerii de reducere a acestei remunerații la doar 46.560 lei, înaintată de consiliul de administrație pentru încadrarea în media de 2 remunerații medii brute conform clasificării CAEN a companiei.
- Transparența proceselor de selecție pentru conducerea companiei: Fondul a militat constant pentru transparenta, profesionalismul și respectarea criteriilor de independenta în procesele de selecție ale organelor de conducere ale companiilor de Stat. În acest sens, Fondul Proprietatea a comunicat constant atât cu acționarul majoritar al CNAB, cât și public cu privire la diferite aspecte sesizate. Fondul a recurs la acțiuni în instanță în această privință, care sunt în desfășurare și comunicate public în cadrul raportărilor periodice ale Fondului.
In acest context, Călin Meteș, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „Suntem profund preocupați de încercările de limitare sau chiar lipsa implementării adecvate a guvernanței corporative la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Pentru realizarea listării companiei pe BVB este vitala îmbunătățirea urgentă si semnificativă a guvernanței corporative, cât și pregătirea unor pași preliminari imediați, precum contractarea unui auditor financiar cu experiență prealabilă pe piața de capital.”
Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în februarie 2010 și administrează cele două aeroporturi principale ale României, respectiv Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu.
Acționarii CN Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor - 80% și Fondul Proprietatea - 20%. Mai mult, jumătate din activul FP îl reprezintă participația la Aeroporturi București.
În 2024, afacerile companiei au crescut cu 20%, la 1,383 miliarde de lei, iar profitul net a atins 608,827 milioane de lei, cu 34% mai mult față de 2023.
Mîndrescu a mai ocupat această funcție în perioada aprilie 2017 - februarie 2018 și a fost, între altele, președinte și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-București, cu 3.971.800 pasageri îmbarcați și 3.882.600 pasageri debarcați, Avram Iancu-Cluj-Napoca, cu 810.600 pasageri îmbarcați și 788.600 debarcați, și Aeroportul Internațional Iași, cu 537.600 pasageri îmbarcați și 516.400 debarcați.
Bursa de Valori București (BVB) are reguli clare de raportare din partea emitenților listați.
Primul tip de raportare cerut de listarea la BVB este raportarea continuă. Emitentul are obligația de a furniza, în mod continuu și fără întârziere, pe calea comunicatelor/rapoartelor curente, informații referitoare la activitatea sa (realizări/nerealizări), informații referitoare la modificări semnificative în situația sa financiară, precum și la performanța și/sau perspectivele afacerii sale, scrie în ghidul emitentului de la BVB.
Apoi vine raportarea periodică. Pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv, emitentul furnizează pieței și participanților ei un calendar de comunicare financiară care va cuprinde cele mai importante evenimente planificate: publicarea rapoartelor anuale, publicarea rapoartelor semestriale și trimestriale, data adunării generale anuale a acționarilor, datele întâlnirilor cu analiști, investitori și brokeri.
Ce anume comunică o companie listată
O companie listată are obligația de a asigura un flux corespunzător al informațiilor necesare fundamentării deciziei de investiție a propriilor acționari precum și a unor potențiali investitori.
Îndeplinirea cerințelor privind raportarea continuă a informațiilor presupune atingerea atât a obiectivului de a furniza “la timp” toate informațiile relevante despre companie și afacerea acesteia cât și obiectivul asigurării tratamentului echitabil al investitorilor, reglementările cadrului juridic aplicabil comunicatelor unei companii listate având rolul de a crea transparența necesară pentru protecția participanților la piață.
Potrivit reglementărilor incidente, emitentul are obligația să informeze ASF, operatorul de piață și publicul, fără a depăși 24 de ore de la data producerii unui eveniment sau de la data la care respectiva informație este adusă la cunoștința acestuia, în legătură cu următoarele categorii de evenimente sau circumstanțe - informații privilegiate:
- Hotărârea Consiliului de Administrație/altor organe abilitate, referitoare la convocarea adunării generale sau la ținerea unei ședințe a consiliului de administrație care urmează să delibereze în vederea exercitării atribuțiilor delegate de AGEA.
- Neadoptarea, ca urmare a neîntrunirii cvorumului sau a neîndeplinirii condițiilor de majoritate, a unei hotărâri de către adunarea generală a acționarilor sau de către Consiliul de Administrație/ Directoratul căruia i-a fost delegat exercițiul atribuțiilor.
- Raportarea informațiilor privilegiate și cerințe de transparență convocarea adunării generale a acționarilor.
- Hotărârile adunărilor generale ale acționarilor sau ale Consiliului de Administrație, luate în exercitarea atribuțiilor delegate de AGEA
- Schimbări în controlul asupra societății, inclusiv schimbări în controlul entității care deține controlul asupra societății
- Schimbări în conducerea societății.
- Schimbarea auditorului societății și cauzele care au dus la această modificare.
- Încetarea sau reducerea relațiilor contractuale care au generat cel puțin 10% din veniturile societății în exercițiul financiar anterior
- Publicarea proiectului de fuziune/divizare în Monitorul Oficial al României
- Schimbări în caracteristicile și/sau drepturile aferente diferitelor clase de valori mobiliare inclusiv schimbări în drepturile atașate instrumentelor derivate emise de emitent ce conferă drepturi asupra acțiunilor emise de acesta.
- Litigii în care este implicată societatea.
- Inițierea unei proceduri de încetare, respectiv de reluare a activității, inițierea și încheierea procedurii de dizolvare, a reorganizării judiciare sau a falimentului.
- Operațiunile extra bilanțiere cu efecte semnificative asupra rezultatelor financiare ale emitentului
- Informațiile cuprinse în rapoartele trimestriale, semestriale și anuale precum și în cele prevăzute în art.224 alin (5), respectiv art. 259 (raport suplimentar întocmit de auditorul financiar) din Legea 297/2004, care nu au fost aduse la cunoștința publicului în conformitate cu prevederile legale, au regimul legal aplicabil informațiilor privilegiate până la publicarea rapoartelor.
- Schimbări în obligațiile societăților care pot afecta semnificativ activitatea sau situația patrimonială a emitentului.
- Achiziții sau înstrăinări substanțiale de active. Termenul “achiziție” nu se referă numai la cumpărări, ci include achiziții sub forma de leasing sau orice alte metode prin care se pot obține active. În mod similar, termenul “înstrăinare” nu se referă numai la vânzare, ci poate include contracte de leasing, schimb etc., precum și casare, abandonare sau distrugere de active. Achizițiile sau înstrăinările de active vor fi considerate substanțiale, dacă activele reprezintă cel puțin 10% din valoarea totală a activelor societății fie înainte, fie după tranzacția respectivă
- Contracte încheiate de societate a căror valoare depășește 10% din cifra de afaceri netă aferentă ultimelor situații financiare anuale sau contracte încheiate în afara activității curente a emitentului
- Realizarea unui produs sau introducerea unui serviciu nou sau a unui proces de dezvoltare ce afectează resursele emitentului
- Contractarea unor noi împrumuturi și garanțiile constituite în vederea obținerii acestora.
Emitentul trebuie să facă publică informația privilegiată într-un mod care să permită investitorilor accesul egal, rapid și complet, precum și o evaluare corectă și în timp real a respectivei informații și nu va putea folosi într-un mod care poate induce în eroare aceste informații în activitățile sale de publicitate.
Acest proces implică întotdeauna evaluarea informațiilor care urmează să devină publice și care constituie subiectul cerințelor de raportate, putând fi considerată uneori dificilă determinarea informației privilegiate, chiar și în contextul în care aceste cerințe de raportare continuă sunt clar formulate în reglementările în materie (a se vedea secțiunea definiții și clasificări).
