Un bancher central nu-și poate permite luxul de a se izola într-un turn de fildeș, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, menționând că prin anii '90 exista opinia că nu e bine ca banca centrală să vorbească cu Guvernul, însă el nu a acceptat niciodată acest lucru.
"Mai pot să afirm din poziția de guvernator al Băncii Centrale că multe dintre lucrările reunite în aceste 10 volume au jucat un rol fundamental în adoptarea deciziilor Băncii Centrale. Mi-aș dori ca aceste lucrări, care se plasează la intersecția teoriei cu practica, să aibă tot un rol important și în creșterea calității dezbaterii publice pe teme economice. De altfel, am mai spus și cu alte ocazii că un bancher central nu-și poate permite luxul de a se izola într-un turn de fildeș. Și aici este o transformare importantă. Prin anii '90, unii gândeau că nu e bine să vorbim cu Guvernul. Stăm separat și ne vedem de independența noastră. Practic n-am acceptat niciodată acest lucru. Un dialog cu Guvernul înseamnă că ești subordonat dacă îți ții principiile puternice. Dimpotrivă, este bine, spun acum, ca ideile și raționamentele din aceste lucrări să nu rămână doar între zidurile Palatului Băncii Naționale, ci să aducă echilibru și un plus de informație, de judecată, în dialogul dintre cei interesați de subiectele respective", a spus Mugur Isărescu, la evenimentul de lansare a volumului "Rolul băncilor centrale în economiile contemporane: dincolo de stabilitatea prețurilor", scrie Agerpres.
De asemenea, el a menționat că prin anii '90 nici nu se putea vorbi despre prea multe funcții ale Băncii Centrale, pentru că acestea având un singur instrument, rata de politică monetară, nu puteau să aibă prea multe obiective. În acea perioadă se accepta supravegherea, dar în timp a apărut stabilitatea financiară, iar în prezent vorbim și de economia verde.
În cadrul conferinței, guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat că o mențiune specială merită volumului consacrat evoluției stocului de aur al BNR, care este un răspuns al instituției față de interesul manifestat de opinia publică pentru problematica metalului galben și mai ales a metalului galben din tezaurele băncii naționale.
"Chiar dacă Keynes (John Maynard Keynes - economist britanic - n.r.) l-a numit cândva o relicvă barbară a omenirii, pe motivul, o judecată simplă, clară, care pătruns în gândirea și în dezbatere publică, adică te duci în Transvaal Africa de Sud, 3.000 de metri adâncime, se extrage foarte greu, ca să-l scoți la suprafață și apoi îl bagi tot în pământ, în tezaurul băncii centrale. "Și pentru ce?, spune Keynes. Pentru credibilitate". Dar, continuă el judecata, nu putem să obținem credibilitatea băncii centrale, încrederea în monedă, și pe alte căi? Și de aici teoria instituțională: să întărească instituțiile băncile centrale, independența lor și atunci nu mai avem nevoie de aur. Dar aurul uitați că n-a dispărut din teoria monetară și de aceea e și la noi din nou în dezbatere, că din când în când mai pare "de ce țineți aurul o parte la Mosco"...la, scuzați-mă la Londra, că la Moscova nu-l ținem, ni-l țin ei acolo. Și de ce nu-l aduceți în țară? Mai spun încă o dată: cam toate băncile centrale, o singură excepție, au proporția aceasta, jumătate din stocul de aur este ținut într-un centru internațional și pentru credibilitate și pentru eventuale operațiuni rapide. Gajând aurul poți să obții un împrumut, ca să fiu mai clar pentru toată lumea, în câteva ore, nu trebuie să negociezi prea mult într-o situație de urgență", a explicat Mugur Isărescu.
Totodată, guvernatorul BNR a afirmat că așa cum volumele aniversare nu au fost primele din colecția Biblioteca Băncii Naționale a României, acestea nu vor fi, desigur, nici ultimele.
