Banca Națională a României are în vedere, pentru perioada următoare, îngustarea coridorului de variație din jurul ratei dobânzii de politică monetară, măsură care trebuie văzută ca o calibrare a politicii monetare, nu ca o întărire a acesteia, prin care BNR arată că se opune dobânzilor negative la depozite în România, a declarat joi guvernatorul Mugur Isărescu.
"Ca urmare a discuțiilor cu organismele financiare internaționale, un prim pas va fi îngustarea coridorului de dobândă. Semnificația unei asemenea măsuri e clară, arată că întărim puterea de semnal pe care trebuie s-o aibă rata de dobândă de politică monetară", a afirmat Isărescu la briefingul după ședința Consiliului de Administrație al BNR pe teme de politică monetară, scrie News.ro
El a arătat că, până când banca central va lua o asemenea măsură, trebuie clarificată, inclusiv cu opinia publică, ce alte semnificații are îngustarea coridorului.
"Am văzut analiști spunând că o asemenea îngustare ar însemna întărirea politicii monetare, motivul ar fi că ar crește rata de dobândă pentru facilitate de depozit. Așa este, dacă coridorul s-ar micșora cu 0,25 puncte, rata de dobândă va crește la 0,5%. Și ea ar putea să fie trecută la capitolul înăsprire a politicii monetare", a mai spus Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că îngustarea coridorului are totuși o semnificație și mai importantă, anume că Banca Națională se opune ca în România să se ajungă la dobânzi negative la depozite, aspect care ar putea și el fi catalogat ca întărire a politicii monetare.
CITEȘTE ȘI Inițiatorul legii dării în plată a cerut BNR un studiu de impact: Cât ar fi rata de neperformante în Prima Casă dacă dobânda sare de 5%? "Aș spune că e mai degrabă o calibrare a politicii monetare, pentru a fi coerenți cu ce am declarat, că avem o inflație negativă tranzitorie, consumul crește, avem un deficit fiscal mai mare. Eu aș citi așa: Banca Națională e coerentă și în strânsă legătură cu viziunea sa asupra situației economice a României", a punctat Isărescu.
Totodată, odată cu îngustarea coridorului, dobânda la care se împrumută băncile de la BNR (credit Lombard) scade de la 3,25% la 3%.
Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidități la dobânda-cheie de 1,75% pe an, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităților permanente este de +/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidități primesc pentru depozitele ținute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanțarea prin intermediul facilității de credit băncile plătesc Băncii Naționale o dobândă de 3,25% pe an.
"Așa cum rata de dobândă la facilitate de depozite ar însemna un minim pe piața depozitelor, așa în partea cealaltă ar fi un minim la credite. Deci nu înseamnă întărire de politică monetară, ci poate să aibă semnificație inversă, că se mai ieftinesc creditele", a menționat Isărescu.
În concluzie, șeful BNR a calificat măsura ca o focusare pe întărirea rolului desemnat pe care-l are rata de dobândă de politică monetară și încă un pas spre țintirea deplină a inflației.
Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința de joi să mențină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum și ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8%, respectiv pentru cele în valută la 12%, în linie cu așteptările analiștilor.
