''Ce face în prezent Daniel Dăianu, domnul academician? Suntem colegi în Secția Economică de Științe Sociale și Juridice a Academiei Române. Păi el se ocupă acum tot de o formulă, hai să o numesc nu neapărat a decomprimării, dar a dezechilibrelor, anume deficitul acesta fiscal major care se transpune și în deficitul extern. Spunem noi twin deficits, deficitele gemene.
Și e zi de zi, cu riscurile de rigoare, nu, că ajungi în opinia publică 'iar vorbește domnul X-ulescu', spun despre mine, nu despre el, să tot spună 'atenție la deficitul ăsta, nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu-l corectăm, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni de zile, credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe. Deci închei spunând că, într-un fel, acum la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe și fiscale'', a spus Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra lucrării ''Crizele și tentația autoritaristă'', autor academician Daniel Dăianu.
Guvernatorul BNR a afirmat că ambii sunt economiști de mai mult de 50 de ani și au susținut lucrările de doctorat în anii '80.
''Suntem economiști, spunem noi, de mai mult de 50 de ani. Eu am terminat în 1971, el în 1975, dacă nu mă înșel. Am lucrat 20 de ani în cercetare, eu aproape 20, el vreo 15 ani. Am avut același mentor, pe Costin Murgescu. El a creat mai mulți economiști din această țară. A fost și directorul institutului în care am lucrat. Iar Daniel l-a avut conducător de doctorat pe o temă și subliniez acest lucru pe care el o dezbate și în prezent: problema echilibrului extern.
Tema lui se numea echilibrul balanței de plăți și legătura dintre echilibrul extern și situația sau echilibrul intern. Aici sunt și lucruri, cum spune el de multe ori, de bun-simț. E clar că dacă strângi prea tare cureaua pe plan intern, ca să faci surplus extern, cum s-a făcut în anii 80, lucrurile vor rezista până la un anumit punct, după care explodează'', a declarat Mugur Isărescu.
El a menționat că, după 1990, Daniel Dăianu a scris o lucrare în care vorbea despre ''decomprimare'', respectiv reacția economiei după liberalizare, caracterizată prin creșterea importurilor și prăbușirea exporturilor. După această dată, România a ajuns să aibă permanent deficit de balanță de plăți.
Ministerul Finanțelor anunță excedent bugetar în ianuarie
Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025.
Este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluție reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice.
Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul a înregistrat în ianuarie un excedent bugetar de 0,04% din PIB, 0,85 miliarde lei, comparativ cu deficit de 0,58% din PIB, 11 miliarde lei, în ianuarie 2025. Este pentru prima dată din ianuarie 2019 când guvernul începe pe plus în prima lună din an. Tot în 2019 a fost înregistrat și cel mai recent excedent lunar, în iulie. În iulie 2019, execedentul a fost de 0,23% din PIB, 1,8 miliarde lei, iar în ianuarie 2019 de 0,07% din PIB, 717 milioane lei, ambele fiind înregistrate în mandatul fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici.
Astfel, în timp ce veniturile au crescut în ianuarie anul acesta cu 17,9%, alimentate inclusiv de creșterea substanțială a taxelor, cheltuielile au scăzut cu 6%, având în vedere că lipsa bugetului a determinat alocări mult mai mici pe anumite segmente, cum ar fi bunuri și servicii, unde e un minus de 12%. La salarii și pensii, înghețate încă din 2025 la nivelul din noiembrie 2024, se înregistrează scăderi ușoare. Investițiile din ianuarie 2026 sunt și ele în scădere cu circa 30%.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
