La o lună de la atacul din 7 octombrie al membrilor Hamas în Israel, care au ucis 1.400 de israelieni, investitorii se întorc treptat pe piețele financiare ale țării, acceptând cu prudență coborârea să se expună la cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, transmite Reuters.
Deși o slăbire semnificativă a dolarului în ultima săptămână a ajutat, șekelul israelian a marcat o revenire remarcabilă marți, deoarece a recuperat ce mai rămăsese dintre cei 5% pierduți în zilele de după atrocitățile de luna trecută, scrie News.ro.
Prețurile acțiunilor și obligațiunilor din țară au început să își revină și ele, deși acestea și principalii indicatori de aversiune la risc de pe piață, cum ar fi credit default swap-urile (CDS) încă emit semne de avertizare.
”Faptul că luptele au loc doar în Gaza (deocamdată) și nu în nord îi ajută pe investitorii locali să se concentreze asupra fundamentelor (economice)”, a declarat Yaniv Pagot, șeful de tranzacționare la Bursa de Valori din Tel Aviv.
Răspunsul Israelului la atacuri, care au inclus răpirea a peste 240 de israelieni, a fost un bombardament aerian necruțător al Fâșiei Gaza, condusă de Hamas, urmat de o ofensivă terestră.
Teama inițială a multor analiști a fost ca acesta să se extindă într-un conflict regional mai incendiar, care ar implica Hezbollahul susținut de Iran în Liban, dar până acum grupul nu a intervenit.
Banca centrală a Israelului și-a jucat și ea rolul cu o serie de măsuri de sprijin și a evitat reducerile ratelor dobânzilor.
Instituția a recunoscut că economia va încetini, dar a subliniat că era într-o formă solidă înainte de război și ar trebui să își revină, ca în conflictele trecute, dacă situația se va liniști.
"Am știut cum să ne redresăm din perioadele dificile din trecut și să revenim rapid la prosperitate. Nu am nicio îndoială că o va face și de această dată", a spus guvernatorul băncii, Amir Yaron.
La începutul războiului, piețele au fost uluite. Șekelul, care a scăzut deja cu 10% în 2023, parțial din cauza planului contestat al guvernului de a revizui sistemul judiciar din Israel, a scăzut cu 5% și a atins un minim din ultimii 11 ani.
Tendința s-a schimbat săptămâna trecută, după ce Hezbollah a semnalat că este probabil să rămână pe margine deocamdată, iar Rezerva Federală a SUA a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie să majoreze din nou ratele dobânzilor.
Asta a făcut ca dolarul să se deprecieze în mod semnificativ.
”Sentimentul pieței s-a stabilizat și, în linii mari, aceasta este o mișcare a dolarului”, a declarat Geoff Yu, strateg seniorpentru piețe valutare și macroeconomie la BNY Mellon, referindu-se la scăderea dolarului american.
În același timp, banca centrală a Israelului ”a fost văzută ca întocmind un pachet credibil (ca reacție la escaladarea războiului)”, a adăugat el, ceea ce a ajutat la atenuarea preocupărilor legate de o scufundare majoră a monedei, care creează instabilitate financiară și alimentează inflația.
BANI REVIN
La doar două zile de la începutul războiului, banca centralăĂ a declarat că va vinde valută în valoare de până la 30 de miliarde de dolari pentru a apăra șekelul și va oferi pieței lichidități de 15 miliarde de dolari prin tranzacții swap. Datele arată că a cheltuit mai puțin de o treime, 8,2 miliarde de dolari, din acel angajament în cursul lunii octombrie.
Banca mai are la dispoziție rezerve valutare de peste 190 de miliarde de dolari și a executat schimburi de 400 de milioane de dolari în șekeli.
Șekelul s-a mai apreciat cu 0,7% față de dolar, pentru a reveni marți la un nivel de dinainte de război, de 3,86 la dolarul verde.
Costul de împrumut al guvernului, măsurat prin randamentul obligațiunilor de referință pe 10 ani, a scăzut, de asemenea, înapoi la 4,22%, aproape unde era înainte de atac și cu mult sub nivelul de vârfului de 4,67% atins după.
Indicele acțiunilor din Israel, denominat în dolari, al MSCI și-a recuperat mai mult de jumătate din pierderile inițiale și este în declin cu 6,3%, comparativ cu o scădere cu 15% la sfârșitul lunii octombrie.
”Banca Israelului a luat măsuri foarte agresive. De câte ori jucătorii (de pe piață) văd că lichiditatea este acolo, iar Banca Israelului este la curent cu lucrurile și este dispusă să intervină ori de câte ori este necesar, atunci devin mai încrezători”, a declarat Gil Moshe, director pentru piețe la unitatea din Israel a băncii americane Citi.
