”În perioada ianuarie - decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro la 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,8% față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,916 miliarde euro (21,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,6% față de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.
În perioada ianuarie-decembrie 2025 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 30,127 miliarde euro, comparativ cu 28,853 miliarde euro în perioada ianuarie-decembrie 2024. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 637 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 369 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,861 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.
Investițiile directe ale nerezidențilore în România au însumat 8,153 miliarde euro (comparativ cu 5,602 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 6,185 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,968 miliarde euro, scrie News.ro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,2% în perioada ianuarie - decembrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2025 a fost de 6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2025 a fost de 104,8%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.
România plătește datoriile imense cumulate în ultimii ani
Trezoreria a început plata datoriilor scadente în 2026: circa 30 de miliarde de euro trebuie rambursate creditorilor în acest an, cel mai ridicat nivel din istorie. Ianuarie este luna cu cele mai mari plăți. Cheltuielile cu dobânzile au făcut un salt de 40% anul trecut, iar analiștii avertizează că scăderea costului finanțării este dependentă de stabilitatea politică și scăderea deficitului bugetar.
Datoriile mari contractate de statul român în ultimii ani, pentru acoperirea deficitelor bugetare, încep să ajungă accelerat la scadență. 2026 este anul record în ceea ce privește volumul plăților.
În total, datorii de 150 de miliarde de lei (circa 30 de miliarde de euro) ajung la scadență în 2026, fără a lua în calcul și eventualele împrumuturi cu maturități scurte ce vor fi contractate în acest an. Volumul este în creștere cu peste jumătate față de 2025, când a fost de 99 de miliarde de lei, arată un raport Erste.
Finanțele au de rambursat 127 de miliarde de lei către creditorii interni în acest an, în condițiile în care pe lângă obligațiunile emise către bănci și alți investitori instituționali vor ajunge la scadență și titluri retail de 32 de miliarde de lei, instrumente ce au fost căutate de populație în anii trecuți, pe fondul randamentelor mult mai ridicate față de depozitele bancare.
Luna cu cele mai mari rambursări este ianuarie, cu peste 16 miliarde de lei în titluri și obligațiuni emise către investitorii instituționali – cele mai mari plăți în 28 ale lunii, miercuri, de circa 15 miliarde de lei.
Alte vârfuri de plată mai sunt în aprilie, iunie și octombrie, de circa 2,5-3 miliarde de euro echivalent.
Necesarul de finanțare pentru acest an este estimat de Erste la 286 de miliarde de lei, pe un deficit de 6,4% din PIB, ceea ce înseamnă o emisiune netă de 136 de miliarde de lei. În 2025, deficitul cash a atins 7,7% din PIB sau 146 de miliarde de lei (față de 8,7% sau 152,5 miliarde de lei în 2024). Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,5 mld lei anul trecut, cu 14,2 mld lei sau circa 40% mai mari față de 2024, fiind printre cele mai ridicate din regiune ca pondere în PIB, doar în spatele Ungariei, care are însă o datorie publică mai mare. Au ajuns anul trecut la 2,6% din PIB, față de 2,1% în 2024 și circa 1% acum câțiva ani.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile are două cauze: prima este deficitul bugetar ridicat, care generează datorie nouă, a doua este refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari – aceste datorii au fost emise când costul finanțării era mult mai redus, în perioada din pandemie, înainte de explozia inflației la nivel internațional și mai ales local.
Având în vedere câtă datorie trebuie refinanțată în acest an și nou emisă, costul este esențial pentru a tempera povara dobânzilor. De altfel, dobânda medie la datoria emisă este de 6,2% pe an, de departe cea mai ridicată din regiune. De circa două ori mai ridicată față de 2021.
„Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
După adoptarea creșterilor de taxe, randamentele cerute de investitori s-au redus față de șocul din primăvară de după primul tur al alegerilor prezidențiale. Ratele sunt însă la 6% - 6,7% în intervalul 12 luni – 10 ani.
„Riscurile de creștere persistă, deoarece dezacordurile publice dintre reprezentanții partidelor din coaliție ar putea încetini implementarea noilor măsuri de ajustare fiscală și elaborarea planului bugetar de stat pentru 2026”, notează economiștii UniCredit România, Anca Negrescu, Alexander Ragea și Nicoleta Lungu.
Erste anticipează emisiuni de eurobonduri de 10 miliarde de euro în acest an, în condițiile unor scadențe de 3 miliarde de euro pe acest timp de împrumuturi. Guvernul se bazează, de asemenea, pe 3,5 miliarde de euro din împrumuturi în cadrul PNRR, sumă considerată realistă de Erste,euro ar putea veni din SAFE, programul de apărare la nivelul UE, la dobânzi de asemenea mai mici decât cele ale pieței. Alte 1,5 miliarde de euro ar putea intra din împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale. Datoria publică este estimată la circa 59% din PIB pentru finele anului trecut, în creștere puternică după 2019, când era la 35% din PIB.
Erste estimează un nivel de 67-68% în 2028-2029, înainte ca ponderea acesteia să scadă. UniCredit vede un nivel de 69% deja la finele lui 2027.
Erste anticipează o scădere la 6,5% a randamentului la 10 ani la finele lui 2026, nu departe de nivelurile curente. Pe de altă parte, se așteaptă la o curbă mai abruptă a randamentelor, pe fondul scăderii mai semnificative a randamentelor pe termen scurt și mediu.
Ca argument pentru scăderea dobânzilor lucrează și excedentul de lichiditate din piața interbancară și reducerea așteptată a ratei cheie de către BNR.
ING Bank estimează o scădere a randamentului la 6,3% pe an, la finele lui 2026, evoluție ce va fi mult mai bună decât cea a Ungariei, pentru care estimează un nivel de 6,75% pe an – cele două țări au acum niveluri similare de dobândă.
