Tradiția Elveției de politică prin consens a fost afectată după ce guvernul a folosit o lege de urgență pentru a promova o megafuziune susținută de stat între UBS și Credit Suisse, care a limitat drepturile parlamentului țării, potrivit analiștilor citați de Reuters.
Cele două camere parlamentare ale Elveției au votat pentru respingerea ajutorului de 109 miliarde de franci elvețieni acordat de guvern pentru acordul dintre cele mai mari două bănci ale țării, dând o palmă în față guvernului, arată news.ro.
Înfrângerea este însă simbolică, deoarece nu poate schimba fuziunea, dar este o lovitură pentru guvern într-un an electoral și îngreunează construirea unui sprijin larg în rândul populației pentru cea mai mare salvare corporativă din istoria Elveției.
Folosirea legilor de urgență, în care acționarii și parlamentarii nu au niciun cuvânt de spus, va afecta, de asemenea, situația industriei financiare a Elveției în străinătate, au spus analiștii, mai ales că se confruntă cu o concurență în creștere din partea altor centre financiare, precum Singapore.
Modelul politic elvețian este sub presiune în acest moment, a declarat politologul Michael Hermann, director al sondajelor Sotomo, adăugând că percepția străină a Elveției ca prietenoasă cu afacerile și ca refugiu financiar sigur ar putea fi subminată.
”Legitimitatea în politica elvețiană a fost slăbită, oamenii care s-au îngrijorat de un guvern prea puternic în timpul Covid își vor vedea temerile confirmate. Acest lucru este dăunător pentru încrederea în democrație – parlamentul spune că nu, dar creditele de urgență încă trec”, a spus Hermann.
Un sondaj recent al Sotomo a arătat că două treimi din populație au fost împotriva preluării de către UBS a Credit Suisse, în timp ce o treime dintre respondenți au fost supărați că legile de urgență au fost folosite pentru a ocoli Parlamentul.
Acest caz a sporit deja sprijinul pentru grupuri de dreapta populiste precum Partidul Popular Elvețian (SVP) anti-imigranți și mișcarea libertariană Aufrecht Schweiz, în alegerile locale.
Ambele partide caută să obțină câștiguri la alegerile naționale din octombrie.
PARLAMENTUL ”OCOLIT”
Fuziunea Credit Suisse/UBS a marcat pentru prima dată când parlamentul a refuzat sprijinul pentru legile de urgență menite să facă față rapid crizelor.
Facilitatea de a acționa fără aprobarea parlamentară, introdusă în 2000, a fost folosită în timpul pandemiei de COVID pentru a impune restricții și din nou anul trecut pentru a oferi unui producător de energie elvețian o linie de credit.
În perioada premergătoare fuziunii UBS/Credit Suisse de luna trecută, legea de urgență elvețiană a permis unui subgrup de șase membri ai Parlamentului să aprobe un plan al cabinetului de a acorda ajutor financiar în numele corpului legislativ, înfuriind cei aproape 250 de parlamentari, care au rămas fără un cuvânt de spus.
Ministrul elvețian de Finanțe Karin Keller-Sutter a apărat utilizarea puterilor de urgență, declarând că Elveția nu este ”o dictatură de urgență”.
"Nu o facem pentru distracție. Chiar nu știam ce altceva să facem. Legea de urgență se bazează pe constituția federală și nu cred că este corect să spunem că este ilegală", a declarat Keller-Sutter Parlamentului, în timpul unei sesiuni de urgență furtunoase de săptămâna aceasta.
Parlamentarii au fost consternați.
"Nu a fost un moment grozav pentru democrația elvețiană. Este groaznic că Parlamentul a fost pus în această poziție și practic ocolit", a declarat Roger Nordmann, liderul grupului social-democrat din Camera inferioară a Elveției, pentru Reuters.
Guvernul elvețian a spus că va ține cont de respingerea din partea Parlamentului, dar a subliniat că succesul preluării celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția - menită să prevină o criză financiară - este esențial.
Experții din industrie au spus că este puțin probabil ca înțelegerea să fie schimbată de politicieni, UBS având mână liberă pentru a determina câte locuri de muncă vor ajunge și ce se va face cu valoroasa afacere bancară de retail a Credit Suisse.
Presa elvețiană a relatat că preluarea ar putea duce la reducerea forței de muncă a băncii din Elveția cu până la 30%, ceea ce ar putea costa 11.000 de locuri de muncă.
”În ciuda furiei, majoritatea factorilor de decizie nu vor să se amestece în fuziune, să creeze și să suporte riscul ca fuziunea să nu reușească. Politicienii au vrut să-și arate dezaprobarea față de ceea ce s-a întâmplat, dar nu vor ca preluarea UBS să eșueze”, a declarat Hans Gersbach, codirector al Institutului de cercetare economică KOF din ETH Zurich.
”În cele din urmă, 209 miliarde de franci elvețieni sunt furnizați ca garanții de stat și băncii centrale și sprijin în planul elaborat de cabinetul elvețian, care are membri din patru partide politice.
Suma este echivalentă cu aproximativ un sfert din întreaga producție economică a Elveției și include injecții de lichiditate de urgență și angajamentul statului de a absorbi până la 9 miliarde de franci în pierderi suportate de UBS, pe baza documentelor care descriu tranzacția.
Peter Kunz, expert în drept economic la Universitatea din Berna, a spus că parlamentarii au fost în cele din urmă neputincioși să o schimbe.
”În Elveția, de multe ori ne batem pe spate pentru că avem cea mai veche democrație din lume. Cu toate acestea, șapte oameni au decis asupra unui sprijin de 250 de miliarde de franci elvețieni, o sumă de bani inimaginabil de mare. Și parlamentul nu are niciun cuvânt de spus în această chestiune. Folosirea unei astfel de legislații de urgență, care anulează regulile antitrust, este o problemă pentru democrația elvețiană și statul de drept. Ea pune sub semnul întrebării democrația elvețiană”, a spus el.
