Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) transmite că observă cu îngrijorare că, în pofida semnalelor de alarmă trase in mod repetat de către Banca Națională a României, Comisia Europeană, mediul privat sau de comunitatea bancară din România, pachetul de legi „dedicat” sectorului financiar-bancar – așa-zisele „legi anti-cămătărie” – își continuă cursul în Parlament, una dintre acestea fiind deja adoptată de către Camera Deputaților (Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive - PL-x nr. 664/2019).
Membrii CDR recunosc atât importanța măsurilor de întărire a protecției oferite consumatorilor, cât și a dezvoltării economice, sens în care acesti actori importanti ai economiei: consumatorii, dar si sectorul financiar joacă un rol fundamental în creșterea sănătoasă și sustenabilă a economiei. Însă, în opinia noastră aceste deziderate nu pot fi atinse prin proiecte legislative care, dacă vor fi adoptate și vor intra în vigoare în forma in care au fost propuse, vor avea un impact negativ semnificativ, chiar contrar față de scopul declarat de către inițiator, atât asupra consumatorilor cât și asupra mediului de afaceri.
CDR consideră că este extrem de important să reamintească că există în dezbatere parlamentară – fie foarte aproape de votul final, fie în pronunțarea Curții Constituționale a României sau transmitere în vederea promulgării – un număr de opt legi sau inițiative legislative cu impact major asupra sistemului bancar. Majoritatea acestor proiecte de lege inițiate anterior pandemiei COVID-19, se suprapun situației acute existente acum în economie și peste legislația în vigoare sau pe cale de a fi adoptată, privind suspendarea plății ratelor până la sfârșitul anului.
În ceea ce privește scopul declarat al inițiatorului, de a veni în sprijinul consumatorilor, aspectele vizate spre legiferare sunt deja cuprinse în legislația națională sau europeană curentă (la nivel european - Directiva 48/2018, Directiva 17/2014, iar la nivel național aceste reglementări sunt deja chiar mai favorabile consumatorilor decât cele de la nivel european - OUG 50/2010, OUG 52/2016).
În plus, din punctul de vedere al consumatorului de servicii financiar-bancare, adoptarea acestui pachet legislativ ar putea prezenta următoarele riscuri și consecințe:
- accesul mult mai greoi la credite pentru un segment important din populație, rezultând în adâncirea diferențelor dintre clasele sociale;
- mai puțini bani în economie, ceea ce înseamnă reducerea investițiilor, a consumului si a „avuției” nete a populației. La rândul lor, acestea vor duce la blocarea unor segmente din economie și la creșterea percepției de instabilitate a mediului de afaceri românesc;
- creșterea costurilor creditorilor (litigii, pierderi din credite, provizioane), ceea ce va însemna o creștere a prețului serviciilor bancare, în general;
- creșterea numărului de credite neperformante, ceea ce va genera efecte în lanț privind sănătatea sistemului financiar-bancar. Un astfel de efect va provoca reducerea creditării și posibila migrare a unei părți a consumatorilor către forme de împrumut nesupravegheate/nefiscalizate;
- stimularea unui comportament neadecvat de plată al consumatorilor;
- încărcarea sistemului judiciar, inclusiv în detrimentul consumatorilor; o extinderea creditării nesupravegheate/nefiscalizate.
CDR consideră că proiecte de lege precum PL-x 662/2019, PL-x 663/2019, PL-x 664/2019 și PL-x 665/2019, în fapt, nu aduc îmbunătățiri reale protecției consumatorului comparativ cu cadrul legislativ existent la nivel național și european. Mai mult, au fost semnalate probleme de constituționalitate, o lipsă de corelare juridică în cazul tuturor celor patru inițiative legislative, precum și lipsa unor studii de impact care să dovedească necesitatea adoptării acestora. Singurul studiu de impact realizat de către o entitate independentă recunoscută atât pe plan național, cât si internațional (KPMG) la solicitarea industriei bancare a confirmat, printre altele, faptul că premisele promovate de către inițiatorul legii sunt false.
Membrii CDR sunt, la rândul lor, preocupați de impactul cumulat al acestor proiecte de lege asupra posibilității băncilor de a credita susținut economia și consumatorii pentru ieșirea din criză. Astfel, orice măsuri avute în vedere prin legi sau acte normative ar trebui să contribuie la a conserva capacitatea băncilor de a rămâne solid capitalizate și cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naționale și internaționale, și nu de a le slăbi această capacitate, pentru a evita afectarea stabilității financiare și a întregii economii.
România are nevoie de piețe și instituții financiare solide, care să furnizeze capital pentru relansarea economiei după criza cauzată de pandemia CoVid-19. Încă dinainte de apariția acesteia, comparativ cu alte țări membre ale Uniunii Europene, România avea un indice de dezvoltare financiară scăzut și cel mai redus nivel al intermedierii financiare, reflectat în existența unei economii subterane ale cărei dimensiuni nu pot fi neglijate, în lipsa utilizării la scară largă a unor instrumente financiare precum cardurile de debit sau credit și în lipsa educației financiare. În acest context, considerăm că reglementările privind sectorul financiar-bancar trebuie să aibă în vedere atât protecția consumatorului cât și dezvoltarea rapidă a sectorului financiar, care să devină un sprijin și mai puternic al relansării economiei în ansamblul ei.
CDR consideră că riscurile de mai sus, suprapuse efectelor la nivelul întregii economii ale pandemiei CoVid-19, pot afecta în mod semnificativ capacitatea de revenire economică, cu consecințe potențiale extrem de nefaste pe termen mediu și lung. În concluzie, Coaliția pentru Dezvoltarea României solicită, în mod public, Parlamentului României să nu aprobe pachetul de legi menționate în forma actuală și își reafirmă disponibilitatea de a continua dialogul cu autoritățile și cu toți actorii relevanți, în vederea susținerii adoptării unor inițiative legislative echilibrate pentru toate părțile implicate și care să reprezinte un suport pentru relansare și dezvoltare economică sustenabilă.
