Creditele acordate în această perioadă de către bănci au o probabilitate mare de a deveni neperformante, în condițiile în care e rata dobânzii este la un nivel minim, iar evoluțiile macroeconomice viitoare au un grad ridicat de incertitudine mai ales din cauza conduitei politicii fiscale și salariale a guvernului, arată caietul de studii "Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții", coordonat de economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.
"Viteza de creștere a creditului și volumul creditului nou, în special în cazul creditării ipotecare, sunt în prezent peste valorile de semnal privind o posibilă creștere excesivă a creditării (creditele acordate în această perioadă având o probabilitate mare de generare de neperformanță)", arată documentul.
Autorii studiului subliniază și că gradul de îndatorare al persoanelor care iau credite în această perioadă este în creștere, ceea ce presupune și o dificultate mai mare la rambursare când condițiile se vor înrăutăți, iar condițiile favorabile din prezent pentru împrumuturi se vor încheia, scrie News.ro.
"Astfel, în condițiile în care rata dobânzii este la un nivel minim, iar evoluțiile macroeconomice viitoare au un grad ridicat de incertitudine datorită conduitei politicii fiscale și a celei a veniturilor, este posibil ca o continuare a acestei tendințe de creștere a creditului acordat populației să rezulte în acumularea de vulnerabilități importante la nivelul sectorului bancar", se menționează în caietul de studii.
Autorii analizei consideră că este nevoie de temperarea acordării de credite către populație, în caz contrar existând efecte negative asupra economiei.
"Accelerarea creditării către sectorul populației, chiar în contextul unui potențial important de creditare, date fiind riscurile în creștere dinspre acest segment al pieței creditului, nu este oportună în prezent, putând rezulta în efecte negative pe termen lung asupra creșterii economice", mai arată documentul.
Autorii studiului au analizat și programul guvernamental Prima Casă, ajungând la concluzia că acesta are un impact social redus.
"Din punct de vedere social, programul „Prima casă”a avut un rol modest. Astfel, analiza caracteristicilor debitorilor după venit arată însă o utilizare limitată a programului de către debitorii cu venituri reduse, similară situației existente în cazul creditelor ipotecare standard. Singurul aspect social pe care acest program îl asigură este un acces mai mare al persoanelor tinere la achiziționarea unei locuințe, ponderea debitorilor cu vârste de până în 35 de ani fiind mai mare în acest caz", se arată în document.
Totuși, programul Prima Casă a avut un rol semnificativ în orientarea fluxului de credite ipotecare către creditarea în lei, punctează raportul.
Programul Prima Casă a avut un aport semnificativ la activitatea de creditare a populației încă de la lansarea acestuia în iulie 2009, ponderea creditului ipotecar în total credit acordat populației ajungând la 52% în octombrie 2016, de la 25% în 2009, când a fost lansat programul.
Până în octombrie 2016 au fost acordate, prin programul Prima Casă, circa 180.000 de credite, în valoare de 33,3 miliarde lei, în condițiile în care, la același moment, în România erau acordate, în total, 369.000 de credite ipotecare (inclusiv Prima Casă) în valoare de 57,2 miliarde lei, potrivit caietului de studii.
