Atmosfera din mediul de afaceri românesc este caracterizată cel mai bine prin sentimentul de îngrijorare continuă, iar principalele trei probleme sunt valoarea adăugată mică, sistemul fiscal total dezechilibrat și puterea de negociere redusă, afirmă Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și proprietarul grupului industrial Promateris, producător de ambalaje biodegradabile și compostabile, la Videoconferința Profit.ro "Branduri românești - Made in Romania post criză".
Evenimentul, organizat împreună cu Lensa și Nordis Group, a fost transmis în direct și la PROFIT NEWS TV
"Este o creștere a acuității simțurilor, pentru că nu știi în ce tip de scenariu vei fi. Pe de altă parte, există un ecosistem de firme mult mai solid acum decât acum 5 ani, într-un context în care 70% din active sunt deținute de capital strain iar spațiul de dezvoltare pentru capitalul românesc rămâne aproape de 30%", a arătat Pogonaru.
Urmărește-ne și pe Google News
El a detaliat principalele probleme ale mediului de afaceri, pornind de la valoarea adăugată mică, adusă de economia de lohn, la sistemul fiscal total dezechilibrat, în principal ca urmare a dezechilibrului dintre impozitarea muncii și cea a capitalului.
Urmarea este sentimentul de instabilitate, astfel că mediul de afaceri se află permanent în situația de a se teme de o legislație nouă sau de o "aplicare a legii șchiopă".
Totodată, Pogonaru a vorbit despre puterea de negociere mică, în primul rând la nivelul instituțiilor internaționale, al asociațiilor profesionale din România, dar și la nivelul firmelor românești, lipsite de putere în privința stabilirii prețurilor. Mai ales într-un context marcat de inflație și creșteri ale materiilor prime și utilități, firmele nu au abilitatea de a transfera creșterea prețurilor de la inputuri mai departe, spune Pogonaru.
El a abordat și problema finanțărilor, dând ca exemplu grupul pe care deține, lider pe piața central și est europeană în domeniul său de activitate.
Promateris a accesat de trei ori, în ani consecutivi, programul de fonduri norvegiene și niciodată o finanțare de la stat sau UE. Diferența esențială, spune Pogonaru, ține de abordarea autorităților.
"La fonduri norvegiene ai o chestiune de cooperare, când te încurci la ceva dai un telefon și te învață cum să faci. La fonduri românești dacă te-a prins că nu ai nu știu ce act de proprietate sau o chestie mult mult de amănunt este o mare victorie pentru autoritatea de management - nu este acel spirit de cooperare: avem bani pe care trebuie să îi dăm în cooperare cu firma. Nu, firma aia probabil vrea să fure, am prins-o fiindcă au uitat să pună o virgulă nu știu unde. Nu poți să te bazezi ca firmă românească pe fonduri europene și mai ales pentru PNRR trebuie să schimbăm acest lucru", a spus el.
Această abordare a autorităților de management din România ar ține de frica și mentalitatea funcționarilor, speriați de exemplu de Curtea de Conturi și de "un istoric de reacții".
În privința finanțării firmelor românești, în special cele mici, principala problemă este bancabilitatea, dar PNRR va aduce un "moment revoluționar", alocând 400 de milioane de euro ca finanțări de tip private equity.
Și aici este tot un efect al deciziilor autorităților, care încurajează acționarii, prin impozitul redus pe dividende, să scoată banii din firme, potrivit șefului AOAR.
"Românul nu are o patologie în a-și trage totul în buzunarul propriu și a nu lăsa nimic în spațiul public. Pur și simplu firmele mici, în contextul schimbărilor legislative permanente, nu mai au încredere în ce se poate întâmpla mâine cu legislația. (...) Să nu ne plângem că firmele au astfel de reacții când noi am creat un mediu în care le-am împins să aibă astfel de reacții", a arătat Pogonaru.
Pe de altă parte, președintele AOAR a apreciat că România ar trebui să se axeze, în contextul războiului, nu pe atragerea de business-uri relocalizate din Rusia sau Ucraina ci în primul rând pe poziționarea ca furnizor într-un viitor Plan Marshal de reconstrucție a statului vecin.
În plus, Pogonaru a anunțat că Promateris urmărește consolidarea poziției de lider în Europa Centrală, inclusiv prin achiziții de firme din regiune, și că speră ca între firmele românești să aibă loc alianțe pentru o expansiune internațională a brandurilor naționale.
