Câți români își mai amintesc oare că prin anii ‘90 Bancorex avea 38 de sucursale și 17 agenții? În memoria colectivă a rămas doar clădirea de sticlă de pe Calea Victoriei, actualul sediu al BCR, de unde cea mai mare bancă românească se va muta, probabil în următorul an. Numele trebuia să aducă aminte de prima bancă de după revoluție care avea expunere internațională, Banca Română de Comerț Exterior (BRCE sau Bancorex), școala celor mai mulți actuali bancheri “de top” din România. Noua bancă, Banca Română de Credit și Investiții (BRCI), a fost prezentată la momentul constituirii ca ultima instituție de credit pentru care BNR ar fi semnat autorizarea. Și nu este exclus ca această premoniție să fie confirmată.
În urmă cu două săptămâni, elicopterul omului de afaceri Dorinel Umbrărescu a aterizat forțat într-o comună din Vrancea. Din cauza ceții.
Tot pe atunci Umbrărescu era pe cale de a încheia aventura de bancher, scurtă și neprofitabilă. Nu e sigur că a acționat ca un adevărat om de afaceri, dar spune că a mai dat o șansă unui business care i-a adus până astăzi doar pierderi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Plecat de pe ogoarele patriei, pe care le-a străbătut deloc lin până în 1989, la cârma tractorului, Umbrărescu a făcut avere în ultimii 16 ani netezind cu asfalt dealurile și câmpiile mioritice. Iar mulți dintre cei despre care lumea spune că i-au netezit lui ascensiunea în afaceri sunt fie în penitenciare, fie în neființă. Iocobov, frații Sechelariu sau Viorel Hrebenciuc.
La mijlocul anului trecut, Umbrărescu a anunțat că închide firmele de construcții care i-au adus o avere de sute de milioane de euro, Spedition UMB și Tehnostrade, reclamând că pe piața actuală a construcțiilor de șosele nu mai e loc pentru firmele românești. Ar mai fi de spus că cele două companii nici măcar nu au mai participat la licitații în ultimii ani.
Încet, încet, oameni politici sau parteneri și competitori cu care a avut ceva de “împărțit” de-a lungul timpului au părăsit prim-planul vieții publice. Iar lista este lungă. Băsescu, Ponta, Năstase, Bucșaru, Cășuneanu, Beșciu sunt doar câțiva dintre ei.
14 directori într-un an și jumătate
Despărțirile par să-l fi urmărit pe Dorinel Umbrărescu în ultima vreme. De la momentul lansării BRCI și până în toamna anului trecut, proaspătul patron a schimbat nu mai puțin de 14 bancheri dintre cei care erau în conducerea băncii.
Cea mai suprinzătoare mișcare a omului de afaceri a fost despărțirea de nașul său, Marinel Burduja, bancher cu experiență de 20 de ani, dintre care mai mult de zece la conducerea Raiffeisen Bank (prim-vicepreședinte). Burduja a fost, în fapt, artizanul proiectului BRCI, pe care-l numea cu mândrie “proiectul meu de suflet, ceea ce voi lăsa cu adevărat în urma mea”.
Când a plecat la drum, Burduja gândea o bancă reprezentativă pentru mediul de afaceri românesc, iar zvonurile vorbeau de implicarea mai multor oameni cu putere financiară, printre care Grabriel (Puiu) Popoviciu sau Gruia Stoica. Mai mult, urma să fie atrase în construcție cele cinci societăți de investiții financiare (SIF).
Dar când a fost depusă cererea de autorizare, cu Umbrărescu acționar majoritar, având 98,19% din bancă, zvonistica era că omul de afaceri a dorit să pornească singur banca, urmând să atragă ulterior și alți parteneri, ceea ce ar fi ajutat la aprobarea mai rapidă din partea BNR.
Cert este că niciunul dintre potenții financiari ai vremii nu a venit lângă Umbrărescu, iar SIF-urile au văzut oportunități mai bune în alte active financiare. Cel mai mare apetit al celor cinci societăți de investiții a fost pentru Banca Transilvania, singura instituție de top 5 (locul 3 în prezent), care are încă un acționariat românesc semnificativ. Grupul de la Cluj pare mai bine ancorat decât orice alt grup de interese din piața actuală.
Astăzi se vede că poziția de patron însingurat a fost cea care l-a pus pe Umbrărescu în gardă și l-a făcut mai suspicios, mai mult decât orice.
“Ce SIF-uri, ce investitori? Vorbe. Și nu le-am spus eu”, își amintește Umbrărescu cu amărăciune, sugerând că nimic din ce s-a convenit la început de drum nu a mai fost la fel după deschiderea băncii.
CITEȘTE ȘI Nextebank a devenit acționar majoritar la Banca Carpatica, după finalizarea majorării de capital Ascultându-l, pare că lumea bancară și cei care o populează se văd chiar mai rău din postura de acționar, decât din cea de client cu credit în franci elvețieni, nenumărate comisioane și dobândă introductivă. Sau a avut, vorbă veche românească, “Ghinion”.
“Dintre toți, de Dorin Badea îmi pare rău. Dorin Badea știa meserie. Acolo a fost altceva. Erau niște discuții între CS și directorat. M-am băgat, mă rog ... De Badea îmi pare rău”, conchide Umbrărescu după o serie de relatări cu năduf despre foștii directori.
Decât s-o vândă pe nimic, mai bine o lichidează
Dacă au existat discuții privind fuziuni sau achiziții chiar de la puțin timp după lansare, din toamna anului trecut a devenit limpede că Umbrărescu nu mai vrea bancă și ar face orice să scape de pierderile pe care trebuia să le acopere lună de lună cu bani de acasă.
Chiar reprezentanți ai băncii naționale au indicat, spre sfârșitul anului trecut, că BRCI ar fi de vânzare, deși nu au pronunțat numele băncii. Într-o întâlnire cu presa, la Sinaia, șeful Supravegherii BNR, Nicolae Cinteză, anunța că patru bănci ar fi de vânzare dacă acționarii primesc oferte bune.
Întrebat atunci despre BRCI și Banca Feroviară, Cinteză a comentat doar că este dificil pentru instituții mici să mai facă față azi unei competiții în care sunt prezenți actori mari, precum BCR, BRD, Raiffeisen Bank sau Banca Transilvania.
Cei de la Banca Feroviară, deținută de Valer Blidar, au reacționat atunci și au ieșit public să nege că ar fi de vânzare, arătând chiar că astfel de zvonuri le afectează afacerile de zi cu zi.
Din partea BRCI nu a existat, însă, nicio poziție.
Feroviara a fost, de altfel, una dintre variantele luate în calcul de Umbrărescu chiar la puțin timp după ce a pornit afacerea BRCI și a început să aibă conflicte cu managementul.
Mai multe surse susțin, chiar, că în timpul discuțiilor privind o fuziune între cele două instituții a fost pecetluită soarta lui Marinel Burduja, plecarea acestuia fiind una dintre condițiile puse de cei de la Banca Feroviară pentru o eventuală fuziune. Umbrărescu nu confirmă însă versiunea.
În cele din urmă, Feroviara nu a fost o soluție pentru ieșirea lui Umbrărescu din BRCI, banca lui Blidar confruntându-se, potrivit mai multor surse din piață, cu nevoi de capital suplimentar.
Mai mulți bancheri contactați de Profit.ro au susținut că au existat oferte de preluare pentru BRCI, însă pretențiile patronului ar fi fost exagerate și nu s-a ajuns la vreo înțelegere.
“Eu am zis că sunt dispus să vând, iar ei veneau cu propuneri de parteneriate, cu planuri, ce mari și frumoși o să fim. Păi când o să zic că îmi caut partener, atunci să-mi spui povești din astea. Altul m-a obosit vreo oră să-mi povestească ce tradiție are el, de la bunici, care tot bancheri erau … I-am zis că nu sunt cu CTC-ul, că asta e treaba BNR”, a povestit Umbrărescu pentru Profit.ro.
Într-un final, Umbrărescu a acceptat că și prețul a fost o problemă, lăsând să se înțeleagă că măcar nivelul capitalului social ar fi fost o ofertă de luat în seamă. Cel puțin 126 de milioane de lei (31 de milioane de euro). Ceea ce însemna ca noul proprietar să-și asume pierderile.
După mai multe runde de discuție, se pare că omul de afaceri ajunsese la concluzia că cel mai rentabil mod de a scăpa de pierderile lunare pe care le generează banca ar fi să tragă obloanele.
Într-o primă fază, patronul BRCI a decis să vândă portofoliul și să bage banca în lichidare. Dar nici așa socoteala din târg nu a coincis cu cea de acasă, ofertele primite fiind ridicole, acolo unde au existat. Și asta pentru că portofoliul BRCI este atât de mic, undeva în jur de 20 de milioane de euro, și cu atât de puțini clienți, încât nu prezintă interes pentru băncile de talie medie sau mare.
Tot târgul i-ar fi dat soluția și, cel mai probabil, puținii clienți ai băncii își vor refinanța creditele de la BRCI, urmând ca banca să analizeze dacă vinde pe piață titlurile de stat din portofoliu.
“Majoritatea finanțărilor ajung la scadență. Aș fi nebun să mai țin credite cu o marjă de 0,5 și să fac provizioane”, a spus Umbrărescu.
O bancă universală, dar mai mică și cu accent pe private banking
“Vreau o băncuță mai mică”, spune, stăpânindu-și cu greu zâmbetul, Umbrărescu. “Ne vom concentra, mai selectiv, pe un fel de private banking. Și vom investi banii mai mult pe piețe financiare. Cu un câștig mai mare și un risc pe măsură, că așa e pe piețele financiare”.
Patronul BRCI pare că are mai multă încredere în bancherii străini și anunță că va avea discuții cu bănci de investiții de afară care să-i ofere produse financiare pentru oamenii bogați din România.
Dar Umbrărescu nu renunță definitiv la ideea unei bănci universale.
“Anul ăsta pare că economia merge mai bine. Avem un guvern tehnocrat ... Poate apare soarele și pentru Umbrărescu”, mai spune oftând patronal BRCI.
Până atunci însă, omul de afaceri vrea să-și protejeze investiția și a luat decizia să limiteze cheltuielile și să restângă activitatea băncii, care va fi concentrată la sediul central.
“Cam 90% din afaceri se fac în centrală și doar restul în sucursale. Pe când sucursalele au spre jumătate din cheltuieli”, explică proprietarul băncii.
CITEȘTE ȘI Isărescu explică de ce crește numerarul: Până și angajații BNR fac cozi la bancomat în ziua de salariu La sfârșitul săptămânii trecute, jumătate dintre angajați au fost notificați că urmează să plece acasă în cadrul procesului de reorganizare a băncii. Mai rămân, însă, 70 de salariați, cât rezultă din regulamentele bancare pentru a putea funcționa ca bancă universală.
Umbrărescu a decis să închidă, cel puțin vremelnic, toate cele 7 sucursale teritoriale și să mute întreaga activitate în sediul central de pe Ștefan cel Mare, o clădire cu cinci etaje pe care a renovat-o în urmă cu un an.
Sediul de 8.000 de metri pătrați se află chiar în proprietatea omului de afaceri, care l-a cumpărat în 2014 pentru 4,5 milioane de euro de la Romtelecom, în cadrul procesului de valorificare a patrimoniului imobiliar al operatorului de telefonie.
În treacăt fie spus, evaluarea clădirilor Romtelecom (actualul Telekom) a fost realizată de compania de consultanță și audit KPMG, care a făcut în 2014 și auditul pentru BRCI.
Umbrărescu susține că după încheierea reorganizării banca nu va mai avea pierderi operaționale și amintește că indicatorii de prudențialitate au fost întotdeauna la un nivel bun, mai ales că nu s-a confruntat cu un portofoliu de credite neperformante, cum este cazul altor bănci.
“Vom trece, cu mare întârziere, și pe canalele noi de vânzare, pe internet, unde am investit mulți bani, dar nu am reușit să beneficiem de el”, completează proprietarul BRCI, arătându-se încrezător că restrângerea rețelei teritoriale nu va avea un efect negativ asupra resurelor atrase de bancă.
Umbrărescu pare dispus să susțină financiar banca cel puțin încă un an, motivat de noua strategie, cu accent pe produse structurate, care schimbă profilul de risc al clientului, dar aduc și randamente mai mari, într-o piață cu marje reduse, dominată de băncile cu capital străin cu forță financiară puternică.
În urmă cu 16 ani dispărea de pe piața locală chiar numărul unu din sistem, după un scandal politico-finanicar care a dus la absorția Bancorex de către BCR.
Acel moment a reprezentat o cotitură pentru arhitectura întregului sistem, picătura care a umplut paharul plin de falimente bancare din anii 90. Autoritățile de atunci au condus treptat sistemul către integrarea europeană, ceea ce a culminat cu privatizarea BCR în 2005, când Erste Bank a plătit 3,7 miliarde euro pentru 62% din acțiuni.
După declanșarea crizei financiare din 2008, tot mai multe voci, nu doar din economia reala, dar și de la vârful BNR sau din guvern, s-au întrebat dacă a fost inspirată cedarea sistemului bancar capitalului străin.
Astăzi tot mai multă lume vorbește că liderul pieței bancare se va despărți în curând de simbolul Bancorex, imobilul din Calea Victoriei, primul turn de sticlă din București, urmând să fie preluat de un dezvoltator imobiliar austriac, care va construi și un complex de birouri unde ar trebui să se regăsească noul sediu al BCR.
