"Dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a deficitului contului curent și deficitului fiscal al României, pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să fie format în următoarele săptămâni", arată S&P.
S&P a confirmat ratingurile de credit suverane pe termen lung și scurt la „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă.
"Conform Regulamentului UE CRA, abaterile de la calendarul anunțat sunt permise numai în circumstanțe limitate și trebuie să fie însoțite de o explicație detaliată a motivelor abaterii. În acest caz, motivul abaterii este destrămarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României. Următoarea publicare programată a ratingului suveran pentru România este 2 octombrie 2026", explică agenția de rating.
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor sale externe vor rămâne ridicate în următoarele șase până la 12 luni. Perspectiva reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României la schimbările încrederii investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanțare externă și a deținerilor crescute de datorie publică ale nerezidenților.
S&P ar putea reduce ratingul pentru România dacă impasul guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la o incapacitate de a reduce în continuare deficitul bugetar în 2027. De asemenea, atragerea de fonduri UE sub așteptări, ar afecta evoluția economiei și consolidarea fiscală. De asemenea, riscuri pentru ratingul României ar putea veni și dintr-o perturbare mai gravă pe piețele energetice, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.
Scenariile pentru formarea unui guvern
"Ne așteptăm ca un nou guvern să fie format în următoarele săptămâni, prin intermediul unuia dintre cele două scenarii cele mai probabile. În primul scenariu, coaliția anterioară se reface și se pune de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat. Al doilea scenariu ar putea fi formarea unui guvern minoritar care s-ar baza pe sprijinul partidelor din Parlament care nu ar fi în coaliție. Chiar dacă formarea guvernului durează mai mult, alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, în opinia noastră. Constituția României face dificilă dizolvarea parlamentului, deoarece numai președintele îl poate dizolva în urma eșecului de a vota un nou guvern de două ori într-un interval de 60 de zile și după ce cel puțin un candidat la funcția de prim-ministru a fost respins. România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă. Mediul politic actual oferă, de asemenea, puține stimulente pentru alegeri anticipate. Sondajele de opinie actuale sugerează că doar partidul de opoziție de dreapta, AUR, care deține aproximativ 20% din locurile parlamentare, ar beneficia în mod tangibil de pe urma unor alegeri. Președintele României, Nicușor Dan, s-a opus, de asemenea, public alegerilor anticipate", potrivit S&P.
Agenția de rating notează evoluția bună a deficitului în primele trei luni, cu 1% din PIB, dar atrage atenția că și la 6,25 din PIB, cât este ținta pentru anul acesta, deficitul este foarte ridicat.
"Chiar dacă măsurile fiscale de atenuare a impactului prețurilor mai mari la energie rămân limitate, deficitele bugetare vor rămâne ridicate. Preconizăm un deficit bugetar pe întregul an de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate în rândul statelor monitorizate din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Îndatorarea în creștere din ultimii cinci ani a fost finanțată în mare măsură pe fond extern, investitorii din afara țării deținând peste jumătate din stocul datoriei guvernamentale. Estimăm că nevoile de finanțare externă ale economiei României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026. În același timp, recunoaștem strategia de finanțare a Trezoreriei de a limita emisiunea brută și netă de euroobligațiuni în 2026, concentrându-se pe alternative interne și fonduri UE", arată analiștii S&P în raportul de evaluare.
PIB va stagna anul acesta, dar 2027 va aduce o rată de creștere de 2,5%, după 0,7% în 2025, 0,9% în 2024, 2,3% în 2023 și 4,2% în 2022.
"Preconizăm o stagnare a PIB-ului real în acest an, urmată de o revenire la 2,5% în 2027. Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale și de inflația ridicată (10,7% față de anul precedent în aprilie), care a fost parțial determinată de creșterea costurilor combustibililor și energiei generată de războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, cererea de forță de muncă se diminuează, după cum arată încetinirea creșterii salariilor nete sub ritmul inflației, care a fost stimulată de creșterile de impozite și de liberalizarea prețurilor reglementate. Pe măsură ce fondurile UE sunt accesate în 2026, preconizăm că o creștere a investițiilor publice va preveni o recesiune pe întreg anul", notează S&P.
