BNR a ținut rata cheie la 6,5% pe an, rata facilității de credit (Lombard) a fost menținută la 7,5% pe an și rata facilității de depozit la 5,5% pe an – aceasta fiind și referința pieței, în contextul excedentului de lichiditate. Mișcarea a fost anticipată în unamimitate de analiștii participanți la sondajul Bloomberg.
Inflația a urcat la 10,7% pe an în aprilie, de la 9,9% pe an în martie. Ultimele două luni au fost marcate de o inflație ridicată, de circa 0,8% pe lună, pe fondul creșterii prețurilor carburanților, ca urmare a impactului războiului din Orientul Mijlociu, la care s-a adăugat și deprecierea recentă a leului.
Rata anuală s-a dublat practic după vara anului trecut, sub impactul majorării facturilor la energie, în iulie, după expirarea schemei de plafonare-compensare, și apoi a majorărilor de taxe pe consum din august.
România are de departe cea mai ridicată rată a inflației din regiune (3,2% în Polonia, 2,1% în Ungaria, 2,5% în Cehia) și a cumulat o inflație de peste 60% de la anul de pandemie 2020, de 3,7 ori peste cât ar fi fost inflația cumulată în același interval dacă BNR ar fi atins ținta de 2,5% pe an.
În raportul din februarie, BNR vedea inflația la 9,8% la finele lunii iunie, 4,4% la finele lunii septembrie, 3,9% la finele lui 2026, respectiv 2,9%-3% începând cu finele T2 2027.
BNR se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. Noua prognoză va fi publicată marți, 19 mai, după ce raportul a fost aprobat în ședința de astăzi.
"Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază", arată BNR.
BNR se așteaptă apoi ca inflația să scadă substanțial din trimestrul al treilea, pe fondului unui efect de bază, după ce din calculul statistic vor fi eliminate efectele creșterii prețului energiei electrice și cele ale majorărilor cotelor TVA și accizelor. BNR anticipează că inflația va scădea apoi gradual, intrând în intervalul țintei de 1,5-3,5% din trimestrul al treilea din 2027.
Această scădere graduală este pusă de BNR pe seama "intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată".
BNR arată că deficitul de cerere s-a adâncit "peste așteptări" în T4 2025 și este așteptat să se mai adâncească în prima jumătate a anului curent, "pe fondul progresului corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale".
BNR notează scăderea economiei în T1 2026 cu 0,2%, după un declin trimestrial de 2% în T4 2025, precum și contracția de 1,7% în termeni anuali, față de un avans de 0,2% în trimestrul precedent.
Banca menționează declinul vânzărilor cu amănuntul și contracția producției industriale, dar și creșterea lucrărilor de construcții cu un ritm mai ridicat, precum și dinamica mai ridicată a exporturilor față de importuri.
Efectivul salariaților din economie a scăzut cu un ritm mai ridicat în ianuarie-martie față de trimestrul precedent, dar a scăzut și rata șomajului, Dinamica salarială a încetinit și costul unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus, mai arată BNR, după nivelurile încă ridicate din a doua jumătate a anului trecut.
Referiri minime la criza politică. Avertismente privind finanțele publice
BNR revine cu avertismentul legat de incertitudinile dinspre situația fiscală care afectează perspectivele economice și factorii care determină inflația.
„Incertitudini crescute sunt însă asociate, în actualul context politic intern, măsurilor potențial adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, arată BNR.
Din plan extern, incertitudini și riscuri mari vin din conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, cu efecte asupra prețurilor.
BNR notează și creșterea randamentelor titlurilor de stat în a doua parte a lunii aprilie, „în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul tensionării mediului politic intern”, precum și scăderea ulterioară a acestora.
Totodată, banca centrală menționează și creșterea „abruptă și semnificativă” a cursului de schimb, „în aceeași conjunctură”, la finele lunii aprilie și începutul lunii mai, precum și scăderea ulterioară.
Leul a atins un nou minim istoric față de euro și s-a tranzacționat la aproape 5,3 unități/euro pe piața interbancară, în condițiile destrămării coaliției de guvernare și moțiunii de demitere a cabinetului Bolojan.
