În 2008, băncile centrale ale principalelor economii au venit în sprijinul sistemului global financiar cu ajutorul mai multor instrumente de politică monetară, printre care reducerea dobânzilor cheie la minime istorice și măsuri de relaxare cantitativă. Șapte ani și mii de miliarde de dolari mai târziu, băncile naționale au epuizat gama de măsuri menite să stimuleze creșterea economică, iar deciziile luate până acum riscă chiar să încetinească procesul de recuperare.
Un raport al Grupului celor 30, o organizație internațională formată din bancheri și economiști de top, condusă de fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a avertizat că menținerea dobânzilor cheie la niveluri apropiate de zero și tipărirea de noi bani nu sunt suficiente pentru stimularea economiilor și riscă să se transforme în măsuri semi-permanente, scrie Reuters.
"Băncile centrale și-au motivat deciziile prin faptul că acordă un răgaz guvernelor pentru a soluționa criză, însă timpul trece în defavoarea lor, iar achizițiile de obligațiuni au costurile lor", se arată într-un raport al organizației.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În SUA, Rezerva Federală a încheiat în 2014 un program de achiziții de obligațiuni guvernamentale și analiștii estimau că banca va crește rata dobânzii de politică monetară, pentru prima dată în ultimii aproape 10 ani, încă din luna iunie a acestui an.
Însă instituția bancară ar putea amâna până în martie 2016 creșterea dobânzii, după cum sugerează cotațiile actuale ale contractelor futures pe rata dobânzii.
Și Banca Angliei a amânat creșterea dobânzii cheie, în timp ce BCE și banca centrală a Japoniei par să pregătească noi măsuri de relaxare cantitativă.
Potrivit calculelor Reuters, cele patru bănci centrale au cheltuit împreună aproximativ 7.000 miliarde de dolari pentru cumpărarea de obligațiuni de la declanșarea crizei globale.
Fluxul constant de lichidități în piețe a umflat prețurile acțiunilor pe burse și al activelor imobiliare în multe state, în timp ce creșterea economică a rămas anemică. În condițiile în care așteptările privind economia globală indică o încetinire a ritmului de creștere, spectrul unei capcane a datoriilor bântuie principalele economii avansate, potrivit raportului G30.
Majoritatea bancherilor prezenți la întâlnirile organizate săptămâna trecută de Fondul Monetar Internațional au anunțat proiecții relativ optimiste referitoare la creșterea economiei globale și au declarat că principalele riscuri pe scădere au fost, în mare parte, combătute. Însă raportul G30 avertizează că scăderea cu 40% a prețurilor materiilor prime ar putea indica o încetinire a creșterii economice și o "deflație a datoriilor".
În această situație, notează G30, ratele dobânzilor vor rămâne la un nivel scăzut, iar băncile centrale vor fi forțate să extindă programele de cumpărare de obligațiuni în încercarea de a stimula economiile, în timp ce prețul activelor financiare se va reduce.
Această situație nu afectează doar economiile dezvoltate. Potrivit unui raport al FMI, statele emergente se confruntă cu o creditare "în exces" de 3.000 miliarde de dolari, reprezentând o medie de 15% din produsul intern brut al țărilor, iar nivelul ridicat al îndatorării companiilor și gospodăriilor ar deveni mai mult decât problematic în situația înrăutățirii climatului economic.
"Pierderile de capital ar afecta majoritatea investitorilor, inclusiv băncile, iar procesul prin care aceastea prelungesc și ignoră împrumuturile cu probleme va trebui să se încheie", conform G30.
Pe de altă parte, există riscul ca băncile centrale să încheie prea târziu perioada de stimulare a economiilor prin măsuri de relaxare cantitativă, tocmai din cauza faptului că sistarea procesului atrage consecințe ce nu pot fi prevăzute în totalitate, se arată în raportul organizației.
Confruntate cu această incertitudine, poziția băncilor este să mențină actualul status quo, potrivit G30.
Grupul celor 30 a fost fondat în anul 1978 și este alcătuit din oameni din domeniul finanțelor sau de formație academică ce încearcă să înțeleagă problemele economice și să examineze consecințele deciziilor luate în sectorul public și cel privat. În prezent, din organism fac parte, alături de fostul șef al BCE Trichet, personalități precum guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney, Jaime Caruana (directorul general al Băncii Internaționale a Reglementelor), Domingo Carvallo (fost șef al băncii centrale a Argentinei), William Dudley (președinte al Rezervei Federale Americane din New York), Timothy Geitner (fost secretar al Trezoreriei SUA), președintele BCE Mario Draghi, Leszek Balcerowicz (fost guvernator al băncii centrale a Poloniei), profesorii de la Harvard Kenneth Rogoff și Lawarence Summers, fostul guvernator al Băncii Angliei Mervyn King, președintele băncii elvețiene UBS Axel Weber, fostul șef al Fed Paul Volcker, Paul Krugman (profesor la Princeton University), vicepreședintele BlackRock Philipp Hildebrand și actualii șefi al băncilor centrale din Japonia (Haruhiko Kuroda), India (Raghuram Rajan), Franța (Christian Noyer) și China (Zhou Xiaochuan).
