Raiffeisen Bank a câștigat în apel un proces în care a contestat o notificare de dare în plată depusă de doi debitori din Ialomița. Este prima decizie definitivă pronunțată de o instanță pe Legea 77/2016 privind darea în plată.
Judecătorii s-au întors din vacanța de vară și au început să lucreze la cele 4.000 de dosare deschise după ce Legea privind darea în plată a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai.
Prima soluție definitivă vine de la Tribunalul Ialomița, care, în 27 septembrie, a admis apelul Raiffeisen Bank într-un dosar în care contestă o notificare de dare în plată trimisă de doi clienți. Pe fond, contestația băncii a fost respinsă de către Judecătoria Fetești, pe 30 iunie, ca neîntemeiată. Reprezentanții băncii au declarat, pentru Profit.ro, că au contestat notificarea clientului pentru că nu îndeplinea condițiile legii în ceea ce privește forma acesteia.
CITEȘTE ȘI Curtea Supremă tranșează litigiile pe "înghețarea" cursului aferent creditelor în franci elvețieni Tribunalul a anulat notificarea clienților și a dispus repunerea părților în situația anterioară, ceea ce înseamnă că debitorii trebuie să reia plata ratelor, iar executările silite sunt reluate. Legea spune că de la notificarea creditorului, debitorul nu mai plătește ratele lunare și sunt suspendate toate procedurile judiciare și extra-judiciare.
Legea arată că pot notifica banca persoanele fizice consumatori, care au credite de până la 250.000 de euro. Împrumuturile trebuie să fi fost garantate cu un imobil cu destinația de locuință, ipotecat în favoarea creditorului. De asemenea, de darea în plată beneficiază și persoanele care sunt în executare silită.
Băncile au dreptul să conteste, în termen de 10 zile, aceste notificări, dacă nu vor să preia imobilul de la debitori și să le șteargă creanțele. Motivele contestației pot fi legate doar de îndeplinirea condițiilor de formă, însă multe bănci au introdus astfel de acțiuni pentru ca mai apoi să ridice excepții de neconstituționalitate și să obțină suspendarea proceselor.
Raiffeisen Bank, a patra bancă din sistem după active, e parte în 460 de dosare pe darea în plată, și este lider pe excepțiile de neconstituționalitate aflate pe rolul Curții Constituționale.
Decizia Curții Constituționale ar trebui să vină în această lună și să stabilească dacă Legea are caracter retroactiv, pentru că se aplică și creditelor în derulare la momentul în care a intrat în vigoare. În unele situații, băncile au cerut ca Legea să fie declarată neconstituțională în integralitatea sa.
Raiffeisen Bank International, acționarul austriac al băncii, a cerut statului român să înceapă negocieri pe darea în plată, pentru că i-ar fi fost încălcate drepturile dintr-un tratat de protejare a investițiilor semnat de România și Austria în anii ’90. Termenul pentru aceste negocieri expira la 30 septembrie, potrivit unui document trimis autorităților române. În lipsa unui acord, austriecii spun că se vor adresa instanțelor internaționale.
Banca susține că legea se aplică retroactiv, motiv pentru care a fost nevoită să facă provizioane de 42,5 milioane de euro pentru acoperirea potențialelor pierderi.
Problema Raiffeisen, dar și a celorlalte bănci cu portofolii de credite ipotecare, este că valoarea de piață a ipotecilor înscrise înainte de perioada de boom a creditării este, în mare măsură, sub valoarea creditelor de rambursat. Diferența este și mai mare în cazul băncilor cu portofolii de credite în franci elvețieni, cum este și cazul Raiffeisen.
Chiar dacă pierderea este înregistrată efectiv atunci când creditorul semnează actul de dare în plată și stinge creditul sau când instanța dispune în acest sens, Banca Națională a României a transmis băncilor că intrarea în vigoare a Legii în sine este eveniment de credit, motiv pentru care afectează poziția de capital a creditorilor.
Un alt motiv de nemulțumire pentru bănci este acela că și riscul pentru creditele noi crește. Dacă debitorii au opțiunea de a renunța la credite în cazul de criză economică și scăderea pieței imobiliare, atunci creditorii trebuie să-și acopere potențialele riscuri printr-un aport mai mare de capital din partea clienților, adică printr-un avans mai mare la achiziția unei locuințe.
Înainte ca legea să intre în vigoare, dar și imediat după, principalele bănci active pe piața creditelor pentru locuințe au crescut avansurile solicitate de la un prag minim de 15% la 35-40%, ceea ce a făcut mult mai greu accesibile creditele standard. Această măsură a fost contrabalansată în mare parte de programul cu garanții de stat Prima Casă, neeligibil la darea în plată, unde avansul este de doar 5%. De altfel, în ultimii ani băncile au acordat în proporție covârșitoare credite ipotecare Prima Casă, în detrimentul finanțărilor clasice.
În ultima lună, unele bănci au început să reducă avansurile, în special în zonele unde piața este lichidă. Banca Comercială Română a redus avansul chiar la nivelul anterior de 15%, în cazul în care clienții optează pentru finanțări de până la 20 de ani.
Raiffeisen a rămas pe poziții cu avansul la 35%.
