John Cryan, CEO Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, spune că politica dobânzilor mici nu mai ajută creșterea economică și stabilitatea sistemului bancar.
În iulie 2012, președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi declara într-un discurs rămas în memoria piețelor financiare că va face tot ce este nevoie pentru a apăra moneda unică în criza datoriilor. A urmat o reducere a dobânzii cheie la zero și achiziții de active financiare în valoare de peste un trilion de euro cu rezerve eliberate de BCE.
John Cryan, șef executiv al Deutsche Bank din vara anului trecut, recunoaște că instituția condusă de Draghi „a făcut mult pentru a stabiliza Europa”, dar acum crede că politicile relaxate neconvenționale nu numai că nu mai au efecte pozitive, dar chiar devin vătămătoare.
„Politica monetară merge contrar obiectivelor sale de a întări economia și de a face sistemul bancar european mai sigur”, a declarat Cryan pentru Handelsblatt în pregătrea summit-ului publicația germană la Frankfurt în zilele de 31 august și 1 septembrie.
Dobânzile mici nu au făcut decât să reducă marjele de câștig ale băncilor, să facă mai dificilă găsirea de investiții profitabile pentru companiile de asigurări și să distorsioneze grav prețurile din piețele financiare. Consecințele pentru cei care economisesc și pentru fondurile de pensii vor fi, de asemenea, grave, în timp ce beneficiile nu se materializează. „Dată fiind continua incertitudine, companiile își amână investițiile și abia dacă mai caută credit”, spune CEO-ul de la cea mai mare bancă germană.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Nu este singurul economist sau bancher care își exprimă îngrijorările față de eficiența politicilor monetare ultra-relaxate. Tot mai mulți observatori ai pieței își exprimă neîncrederea. Între aceștia este și Georg Fahrenschon, președinte al asociației băncilor de economii de Germania. „Șocul pozitiv pan-European sperat pentru investiții nu s-a întâmplat și nici așteptatele reforme structurale nu au venit în statele membre afectate”, spune acesta. Incertitudinea crește în zona euro în pofida „sumelor înspăimântătoare de bani pe care BCE le pompează direct în piață”, adaugă el.
Martin Lück, strategist la Blackrock, cel mai mare administrator de active financiare din lume, chiar se teme că măsurile luate de autoritatea de politică monetară au efectul opus. Cu ratele de dobândă diminuate, oamenii tind să economisească încă și mai mult, gândindu-se la perioada lor de pensionare. Aceleași dobânzi punitive silesc băncile să-și reconsidere politicile de creditare. „Băncile pot să-și îndeplinească funcțiunea lor de intermediari și mesageri ai politicii monetare, doar până la un nivel limitat”, afirmă și Ingo Mainert, strategist la Allianz Global Investors.
Este timpul pentru ca BCE să-și schimbe direcția, zice Cryan de la Deutsche Bank, instituție de credit care trece printr-o restructurare profundă pentru a păstra încrederea investitorilor. Este un demers îngreunat de rata negativă de dobândă pentru depozitele constituite de bancă la BCE. El spune că venitul net din dobânzi, cea mai importantă sursă de câștig a Deutsche Bank, s-a redus cu 7% din 2009.
Companiile de asigurare și fondurile de pensii găsesc, de asemenea, tot mai greu posibilitatea de a-și obține randamente pentru investițiile lor. Multe dintre titlurile de stat ale țărilor stabile au trecut în teritoriu negativ, aici fiind incluse și obligațiunile cu scadența la 10 ani emise de trezoreria Germaniei.
Investitorii privați trec prin aceeași dilemă. Dacă nu vor să-și asume riscuri mai mari investind în acțiuni, trebuie să economisească mai mult pentru a putea să-și asigure banii de pensie, spune Frank Engels, șef al diviziei de administrare a instrumentelor cu venit fix la Union Investment. Numai 9 milioane de germani, cu puțin peste 10% din populație, dețin acțiuni pe bursă. Restul populației se bazează pe dobânzile la depozitele lor.
Bert Flossbach, manager de fond care are la Köln are în administrare 25 miliarde euro, afirmă că băncile centrale sunt, însă, prinse într-un cerc vicios în care sunt forțate să promoveze politici tot mai agresive pentru a salva sistemul financiar de la colaps. „Băncile centrale sunt prizoniere ale propriei lor politici de salvare”, a declarat el pentru Handelsblatt. Sistemul bancar este dependent chiar și pe termen scurt de intervențiile autorităților de politică monetară. „Aceasta slăbește imunitatea sistemului financiar și lumea finanțelor devine mai fragilă pe termen lung”, a conchis Flossbach.