Mai mult de jumătate din datoria statului este în valută, cu riscuri la o depreciere a leului. Populația și firmele stau mai bine la acest capitol

Mai mult de jumătate din datoria totală a statului este denominată în valută, în principal în euro și dolari, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Chiar dacă Ministerul Finanțelor a redus treptat față de anii de criză, anii acordului cu FMI, ponderea datoriei în valută în total, ritmul este unul lent. În cazul în care leul ar pierde teren mai puternic în fața euro, îndatorarea statului calculată ca pondere în PIB ar crește. România este una dintre țările din regiune cu cea mai mare parte a datoriei în valută.

Potrivit datelor analizate de Profit.ro, ponderea datoriei în valută în totalul datoriei statului, calculată după metodologie UE, s-a situat la finele anului trecut la 51,4%, comparativ cu 55% în 2010 sau 60% în 2014.

Totalul datoriilor guvernamentale se situa la finele anului trecut la 330 de miliarde de lei, sumă care include și datoria în monedă străină.

De ce este important: O îndatorare ridicată în valută a statului prezintă riscuri în eventualitatea în care leul s-ar deprecia mai tare în raport cu euro. Statul apare, astfel, drept unul dintre beneficiarii direcți ai cursului de schimb destul de stabil promovat de Banca Națională a României (BNR).

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ BCE anunță noi măsuri de relaxare monetară: Reîncepe achizițiile de obligațiuni și taie iar dobânda la un nou minim istoric

Comparativ cu statul, care are peste 50% din datorii în valută, în cazul populației procentajul era la finele anului trecut de 28,1%, în timp ce în cazul firmelor, 40,6% din soldul datoriilor este în valută. Îndatorarea populației în valută a intrat pe o pantă descendentă puternică de mai mulți ani, după ce condițiile de creditare au fost modificate, astfel încât persoanele fizice să poată lua împrumuturi în moneda în care obțin venituri, adică lei în cazul marii majorități a românilor.

Finanțele sunt conștiente de acest aspect și de faptul că au un spațiu tot mai limitat pentru contractarea de noi datorii în valută, în contextul în care și agențiile de rating sunt atente la acest aspect.

Chiar dacă dobânzile la creditele în lei pot fi mai ridicate decât la cele în valută, împrumutatul scapă astfel de riscul valutar.

CITEȘTE ȘI BCE a redus estimările de creștere economică și inflație în zona euro

Cât de mare e riscul la Finanțe

De altfel, în strategia de administrare a datoriei publice, Ministerul Finanțelor își propune "finanțarea netă preponderent în monedă națională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar, ținând cont în același timp de capacitatea de absorbție a pieței interne, și, în general, de cererea pentru instrumentele de datorie în lei".

Astfel, statul ar vrea să se împrumute preponderent în lei, dar nu este întotdeauna cea mai bună variantă. Comparativ cu piața internă, statul se împrumută afară, în valută, la costuri mai mici și poate lua sume mari într-un timp scurt.

CITEȘTE ȘI BNR reduce ecartul maxim între ROBID și ROBOR și majorează sumele maxime pentru cotațiile ferme

Pentru administrarea riscului valutar, Finanțele intenționează:

• menținerea ponderii datoriei denominate în moneda națională din total datorie publică guvernamentală între 45% (minim) - 60%.
• menținerea ponderii datoriei denominate în euro în total datorie denominată în valută în intervalul 80% (minim) - 95%. La momentul utilizării instrumentelor financiare derivate, acest indicator se va calcula după evaluarea datoriei ca urmare a utilizării swap-urilor valutare.

"La sfârșitul anului 2017, 53,6% din portofoliul datoriei publice guvernamentale era denominat în valută. Aceasta reprezintă o pondere mare atât comparativ cu alte state membre UE care nu au adoptat moneda unică europeană, cât și cu state cu rating similar la nivel global. Chiar dacă această pondere sugerează o expunere semnificativă la riscul valutar, volatilitatea relativ scăzută a cursului de schimb leu/euro și ponderea datoriei în valută emisă pe termen lung denominată în euro fac ca riscul aferent acestei expuneri să fie mai usor de administrat", afirma Ministerul Finanțelor într-un raport publicat anul trecut.

CITEȘTE ȘI Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat

Riscul pentru datoria în dolari este mai ridicat, în contextul în care cursul dolar/leu a înregistrat o volatilitate mai ridicată în ultimii ani.

"În cazul unor scenarii pesimiste, de exemplu o depreciere a monedei naționale față de euro cu 5% și față de dolar cu 15% în 2018 ar conduce la creșterea stocului datoriei cu 19,2 miliarde lei sau cu 2,1% din PIB și la o creștere a plăților în contul serviciului datoriei (include rambursările de rate de capital/ refinanțările de titluri de stat și plățile de dobânzi) cu 2,6 miliarde lei sau cu 1,1% din veniturile administrației publice centrale. În consecință, expunerea la riscul valutar poate fi considerată moderată", nota Ministerul Finanțelor în strategia de administrare a datoriei publice 2018-2020.

În primăvară, Guvernul s-a gândit să majoreze plafonul pentru împrumuturi externe prin programul MTN de la 27 miliarde de euro la 31 miliarde de euro, în contextul în care, după ieșirea din martie pe piețele externe, când a luat 3 miliarde de euro, a ajuns la limita maximă permisă de lege.

De asemenea, Guvernul a împrumutat pe 9 iulie de pe piețele externe 2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 12 și 30 de ani. Necesarul de finanțare de pe piețele externe în acest an, prin eurobonduri, a fost anunțat la 4,25 miliarde euro, astfel că autoritățile au trecut deja de prag, cu cele 5 miliarde de euro luate până acum.

*sursa Ministerul Finanțelor