Creditul pentru locuințe s-a scumpit în iulie, după recalcularea în sus a noii referințe pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC). Pe de altă parte, împrumuturile de consum, care s-au vândut bine la jumătatea verii, au continuat să se ieftinească, la fel ca cele pentru companii, care au ajuns la cea mai redusă dobândă din ultimul an. Totodată, băncile au crescut și ratele medii cu care remunerează deponenții persoane fizice la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, astfel că marja netă a scăzut.
Avansul consistent al creditării din luna iulie a fost însoțit și de o scădere a dobânzilor la produsele de creditare, cu excepția împrumuturilor ipotecare. Totodată, a venit și o veste bună pentru românii cu economisiri în bănci.
Dobânzile la depozitele populației au crescut la 1,9% de la 1,7% în iunie și au ajuns la cel mai ridicat nivel de după iunie 2015. Pe de altă parte, dobânda medie la depozitele noi la termen ale societăților nefinanciare a scăzut ușor de la 2,37% la 2,31%.
Ratele cu care sunt remunerate economisirile rămân, însă, sub inflația de circa 4%.
Cum stă situația după introducerea IRCC?
DAE la creditele de consum e la cel mai redus nivel din decembrie 2017 După a patra lună consecutivă de scăderi, dobânda anuală efectivă, ce include comisioanele aferente împrumuturilor, a ajuns de la aproape 11% în martie la 10,29% în iulie (-28 de puncte de bază față de iunie). Cererea de credite de consum a fost ridicată în iunie și iulie, potrivit datelor publicate de BNR, însă e puțin probabil ca relativa ieftinire a acestora să fie în spatele activității crescute a băncilor pe acest tip de împrumuturi, dat fiind faptul că astfel de contracte se încheie pe termen scurt și o diferență de câteva zeci de puncte de bază e aproape insignifiantă în ratele lunare.
Mult mai importantă e rata dobânzii în contractele pe termen lung și sume mari, cum este cazul celor pentru locuințe. Dobânda efectivă la creditele ipotecare noi a crescut cu 14 puncte de bază la 5,71% în iulie față de iunie, însă se păstrează sub nivelul de 6,15% din aprilie, ultima lună de dinainte de introducerea IRCC.
De altfel, creșterea din iulie a dobânzii medii la creditele ipotecare poate fi explicată prin aplicarea noii valori a IRCC, care a crescut de la 2,36% (valoarea din trimestrul 4 din 2018, aplicabilă până la jumătatea lui 2019) la 2,63% (valoare aferentă primului trimestru din 2019, aplicabilă în perioada iulie-septembrie). Din octombrie, IRCC se va actualiza la o valoare de 2,65%, cu 2 puncte de bază mai ridicată decât cea curentă.
Fondul Monetar Internațional a criticat IRCC, pe motiv că noua referință are mai multe defecte, „incluzând modul de calcul care se uită în urmă, volatilitatea ridicată (generată de lichiditate) și potențiala confuzie venită din folosirea în paralel a IRCC pentru împrumuturile noi și a ROBOR pentru cele existente”.
Fondul consideră că din cauzele de mai sus referința poate duce la slăbirea transmisiei măsurilor de politică monetară și pune în discuție potrivirea acesteia pentru creditele ipotecare.
Dobânzile pe termen mediu în piața interbancară au scăzut în ultimele luni. Rata medie a ROBOR la 3 luni a scăzut cu 22 de puncte de bază din aprilie până în iulie la 3,17%. În același timp, dobânda medie la tranzacțiile interbancare a fluctuat între aproape 3,3% în aprilie 3%, cu un punct de jos în iunie la 2,2%.
Creditele noi pentru firme, neafectate de IRCC, s-au ieftinit cu 35 de puncte de bază în iulie față de iunie la 5,75%, cel mai redus nivel din ultimul an. Vârful de cost din ultimii ani a fost atins în mai, când rata medie la creditele acordate societăților nefinanciare era de 6,36%.
Dacă luăm în calcul, astfel, tendința generală de scădere ușoară a costurilor creditului în întreaga piață, rezultă că băncile se așteaptă la o relativă stabilitate privind dobânzile impuse de banca centrală în perioada următoare și că puseul inflaționist – cu o estimare a ratei anuale a inflației în jurul la 4% la finele anului – este deja luat în calcul în preț.
Marja de dobândă la afacerile noi, calculată în funcție de diferența între dobânda medie la creditele noi și cea la depozitele noi, respectiv la ROBOR la 3 luni, a scăzut la una dintre cele mai reduse valori din ultimii doi ani.
Băncile beneficiază de o reducere a taxei pe activele bancare dacă reduc marja netă a portofoliului de credite, însă e greu să precizat dacă această comprimare a câștigurilor din dobânzi s-a făcut în acest scop, având în vedere că influența asupra portofoliului general este mică (deci reducerea la afacerile în sold este puțin semnificativă). Mai mult, eventuala scutire de taxă ar putea fi, în cele mai multe cazuri, considerabil mai mică decât câștigul băncilor dintr-o dobândă netă mai ridicată.
