Institutul Național al Magistraturii a programat patru seminarii, două la Sinaia și două la București, în colaborare cu Banca Națională a României, prin care magistrații vor fi instruiți în dreptul bancar.
Seminariile vor fi susținute de formatori INM și de experți propuși de BNR, potrivit programului de formare continuă publicat de INM.
În 10 aprilie și 9 octombrie vor fi seminarii de o zi în București, destinate magistraților din raza Curții de Apel București/Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din care judecătorii și procurorii vor învăța noțiunile de bază privind domeniul economic-financiar și bancar.
Pe 27 aprile și 5 octombrie vor avea loc seminarii la Sinaia, finanțate de către BNR, destinate formării judecătorilor specializați în materia dreptului bancar, dreptului administrativ sau dreptului comercial de la nivelul tribunalelor, curților de apel și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
INM nu a publicat și agenda seminariilor.
Și anul trecut INM a organizat aceste evenimente.
În cazul semniarului din Capitală, formator a fost Valentin Lazea, economist-șef BNR, care a vorbit despre creația monetară, rolul băncilor centrale și comerciale, dar și despre incultura financiară, supraîndatorare și Legea dării în plată - un subiect fierbinte și atât la seminarul din martie, cât și la cel de la finele lunii octombrie, când judecătorii aflau decizia Curții Constituționale pe textul de lege, în timp ce instanțele suspendaseră de facto aproape toate litigiile pe această cauză.
Moderatori la seminar au fost avocatul Radu Rizoiu, formator INM, și Beatrice Popescu, consilier viceguvernator. Popescu a venit la BNR de la conducerea Direcției Juridică a Alpha Bank, una dintre băncile cu procese pe clauze abuzive, unde era în funcție inclusiv în perioada în care s-au perfectat contractele de credit cu consumatorii disputate în instanță.
Rizoiu și Beatrice Popescu au fost moderatori și la Sinaia, alături de judecătorul Diana Ungureanu.
La munte, prelegerile au fost susținute tot de oficialii BNR.
Alexandru Păunescu, directorul Direcției Juridice, a vorbit magistraților despre impactul interpretării extinse a noțiunii de "clauze abuzive" în sistemul financiar-bancar, potrivit agendei de la acel moment.
La seminar au mai prezentat și Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere, care a vorbit despre riscurile bancare, Emil Vonovea, directorul Direcției de Rezoluție Bancară, care a vorbit despre noul mecanism de tratare a insolvenței bancare, Veronica Răducănescu, Director adjunct al Direcției de Reglementare și Autorizare, care a vorbit despre rolul BNR în acest domeniu, și, din nou, Valentin Lazea, economistul-șef al băncii centrale, care a vorbit despre funcțiile de bază ale băncilor.
Faptul că prelegerile au fost susținute integral de cei din BNR a atras reacția părții adverse băncilor, anume clienții în procese cu băncile și avocații lor, în special comentarii acide din partea avocatului Gheorghe Piperea, care acuza că în acest mod BNR încearcă să influențeze judecătorii.
De-a lungul timpului, cu diferite nuanțe, toți vorbitorii BNR au susținut public interesul băncilor, atât în chestiunea clauzelor abuzive, cât și, mai recent, în cazul dezbaterilor pe Legea dării în plată și cea a conversiei creditelor în franci elvețieni – ultima declarată recent neconstituțională – mai ales din perspectiva stabilității financiare.
BNR a cerut și obținut, în 2012, amânarea intrării în vigoare a unor prevederi din noul Cod civil, care prin Legea de punere în aplicare, modifica și Legea clauzelor abuzive și dădea puteri mai mari consumatorilor și Autorității Naționale de Protecție a Consumatorilor să ceară eliminarea unor clauze abuzive din toate contractele pornind de la un singur proces. Banca centrală spunea la acel moment că băncile sunt pasibile de pierderi de sute de milioane de euro în noul context legislativ. Din 2013 aceste procese erga omnes au intrat pe rolul instanțelor, dar puține au primit decizii definitive, majoritatea fiind suspendate pe excepții la Curtea Constituțională.
Circa 10.000 dosare pe clauze abuzive au intrat pe rolul instanțelor din 2010 până la începutul anului trecut, potrivit oficialilor BNR. Darea în plată a încărcat suplimentar judecătorii, cu 5.600 de noi dosare. În condițiile în care magistrații sunt obligați nu doar să constate darea în plată, ci și dacă există sau nu situații de impreviziune în aceste dosare – după decizia CCR, dificultatea lor crește și procesele se vor lungi, cel mai probabil.
În privința dării în plată, doi judecători au declarat, recent, la un alt seminar cu băncile, că se așteaptă la soluții divergente și neclaritate în aplicare.
