Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dobânzile din piață au scăzut după intervențiile monetare ale Băncii Naționale, inclusiv prin achiziția de titluri de stat, dar că se mențin mai ridicate decât în regiune din cauza situației economice și financiare a României, în special a deficitului fiscal ridicat înainte de pandemie. Isărescu atrage atenția că riscurile principale vin dinspre sănătatea publică și că banca centrală va continua să furnizeze lichiditate sistemului bancar pentru a continua tendința de scădere a dobânzilor.
“Asigurarea lichidității necesare finanțării economiei reale și a cheltuielilor publice a rămas preocuparea majoră”, spune Isărescu.
Banca centrală a redus dobânda cheie de la 2,5% în martie la 1,75% de la finele lunii mai și a intervenit în piață prin furnizarea de lichidități către bănci prin operațiuni repo bilaterale și achiziții de titluri de stat. Potrivit guvernatorului, băncile au luat, în medie, 7 miliarde de lei de la BNR în perioada 15 mai – 15 iunie, în timp ce volumul total de titluri de stat achiziționate din piața secundară a ajuns la 3,8 miliarde de lei.
“Opțiunea BNR pentru operațiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea în strictă legătură cu necesarul de finanțare și de a coborî în mod sustenabil ratele de dobândă, în condițiile prevenirii volatilității excesive a cursului de schimb al leului și a deprecierii ne-necesare a monedei naționale”, spune Isărescu.
Randamentele titlurilor de stat au scăzut după vârfurile atinse la mijlocul lunii martie, după declararea stării de urgență, și Guvernul a împrumutat sume peste prospect la licitațiile din ultima perioadă, în timp ce ratele din piața monetară interbancară au scăzut - cu circa 0,3 puncte procentuale în cazul ROBOR 3M în ultima lună.
Dobânzile se mențin, însă, mai ridicate decât în regiune, în condițiile în care și dobânda cheie este cea mai ridicată în cazul României, în condițiile în care BNR menține un diferențial pentru a face atrăgătoare plasamentele în lei și pentru a reduce astfel presiunile de depreciere a cursului.
“Ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia și Ungaria, sunt consecința și nu cauza situației economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie și necesarul mare de finanțare pentru acoperirea deficitului fiscal și refinanțarea datoriei publice. Aceste realități dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută țara”, spune Isărescu.
Guvernatorul aduce aminte și de evaluările agențiilor de rating și de cele ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, defavorabile în cazul României.
În privința politicii monetare viitoare, Isărescu spune că banca centrală va merge pe aceeași linie, dar arată și că există limite până la care pot scădea dobânzile, astfel încât deponenții să nu fie prea păgubiți și să nu mai țină banii în bănci.
“Riscurile principale la adresa economiei și a finanțelor țării pe care le întrevedem țin, evident, de evoluțiile în planul sănătății publice. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm și să actualizăm evaluările noastre și vom canaliza măsurile în direcția furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menținerea stabilității financiare, precum și cu continuarea unei tendințe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar”, adaugă Isărescu.
Ratele de dobândă pentru depozitele la termen sunt sub rata inflației și vor continua să rămână acolo cel puțin în următorii doi ani, potrivit prognozelor actuale ale BNR privind evoluția prețurilor.
