Guvernul a transmis Parlamentului că legislativul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, fără să emită un punct de vedere clar în acest sens, dat fiind că ministerele nu au avut opinie unitară. Pe de altă parte, Banca Națională a României a transmis Guvernului că nu are competență să-și dea cu părerea asupra proiectului, având în vedere că băncile și IFN supravegheate de Banca centrală sunt exceptate de la aplicarea legii.
Executivul condus de Viorica Dăncilă a avut doar observații de făcut față de proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, inițiat de deputatul PNL Daniel Zamfir și votat de prima cameră – Senatul. Deși nu este obligatoriu pentru parlamentari, punctul de vedere al Guvernului reprezintă un semnal pentru membrii legislativului din partea partidelor aflate la guvernare despre cum ar trebui să voteze.
Proiectul, care modifică OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, propune ca dobânda anuală efectivă să fie limitată la de 2,5 ori dobânda legală (egală cu dobânda cheie a BNR) în cazul contractelor de credit ipotecar și la 18% în cazul celor de consum încheiate cu persoanele fizice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Totodată, creditorii ar putea capitaliza dobânzile penalizatoare și acestea ar putea produce dobânzi doar în baza unei convenții speciale și numai după depășirea scadenței anticipate cu mai mult de un an.
Prevederile ar urma să se aplice și contractelor în derulare.
Guvernul crede că nu este justificată adăugarea de dobânzi la dobânda penalizatoare și că creditorii vor avea interesul să declanșeze cât mai târziu scadența anticipată, pentru a putea percepe cât mai multe dobânzi și dobânzi penalizatoare, în timp ce după declanșarea executării silite nu mai au voie să perceapă dobânzi deloc.
Executivul consideră că legea ar putea fi considerată retroactivă dacă se aplică și creditelor în derulare, dacă nu poate fi apreciată ca o aplicare a teoriei impreviziunii, și dă exemplu o motivare a Curții Constituționale pe legea privind darea în plată.
În cele din urmă, în loc de concluzie, Guvernul dă un punct de vedere sec, în condițiile în care majoritatea senatorilor PSD, partid aflat la putere, au votat pentru inițiativă în Senat: Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.
Palatul Victoria a cerut opinii de la mai multe ministere și instituții.
Banca Națională a României a menționat că nu are competență să facă observații, pentru că legea nu se aplică în cazul relațiilor cu băncile și instituțiile financiare nebancare.
„Inițiativa legislativă nu are incidență asupra creditorilor profesioniști aflați sub supravegherea băncii centrale, având în vedere faptul că aceste entități sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr 13/2011, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din acest act normativ”.
Profit.ro a scris de mai multe ori despre excepțiile impuse de articolul 9 din OG/2011, care precizează că modul și cuantumul dobânzilor din relațiile cu băncile, IFN, Ministerul de Finanțe și BNR se stabilesc prin reglementări specifice. Pe de altă parte, există și opinia că s-ar aplica inclusiv în cazul contractelor de credit cu băncile și IFN.
Inițiatorul a prezentat proiectul ca fiind destinat limitării dobânzilor din contractele încheiate între consumatori, pe de o parte, și bănci, respectiv IFN, și pentru a înfrâna astfel abuzul unor creditori.
Ministerul Finanțelor, unul dintre cele mai importante ministere din Guvern, nu a trimis nicio observație sau propunere la proiectul lui Zamfir.
Ministerul Economiei a făcut observațiile reluate mai sus despre dobânda penalizatoare.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri a arătat că nu susține inițiativa legislativă, pentru că s-ar încălca libertatea de acțiune în privința dobânzilor penalizatoare.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor consideră că adăugarea unei dobânzi la dobânda penalizatoare nu este justificată, dar că susține aplicarea la creditele în derulare.
Ministerul Justiției consideră că legea ar putea fi retroactivă, dacă se aplică contractelor în derulare, cu încălcarea Constituției.
