Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.
Dobânda pentru depozitele noi la termen în lei a căzut pentru a cincea lună consecutiv, la 6,18%, de la 6,41% în februarie și de la vârful de 7,33% atins în octombrie.
Ce s-a întâmplat între timp? Statul a crescut cheltuielile pe finalul anului trecut și a schimbat rezervele din valută în lei, lucru ce a inundat piața cu lichiditate record – atât de multă că băncile nu au ce face cu banii și îi parchează la BNR la facilitatea de depozit. Drept urmare, băncile nu au mai avut nevoie să plătească clienților o primă substanțială pentru a atrage resurse, astfel că dobânda medie e scăzut chiar dacă ratele de politică monetară au crescut cu 0,75 puncte procentuale între începutul lunii octombrie și luna ianuarie, ceea ce ar fi trebuit să atragă, în mod firesc, o creștere a remunerației la depozite.
E drept, nici BNR nu s-a implicat să mențină dobânzile mai sus în piață și a ales să nu sterilizeze lichiditatea în exces prin operațiuni de piață la un nivel egal cu cel al ratei cheie.
Dobânda la depozitele noi constituite de populație în monedă națională a scăzut de la 6,82% la 6,76%, în timp ce cea plătită firmelor a căzut la 5,95% de la 6,26% - companiile au beneficiat inițial de deficitul de lichiditate prin creșterea mai rapidă a dobânzilor la depozitele plasate la bănci.
Chiar dacă în scădere față de finele anului trecut, inflația rămâne ridicată, la 14,5% în martie, față de ținta BNR de 1,5-3,5% pe an. Rata anuală este prognozată de BNR să scadă la 7% la finele anului, inclusiv pe fondul unui efect de bază.
Pentru depozitele în sold, dobânda medie a rămas blocată la 6,55% în martie, vârful actualului ciclu monetar, și cel mai probabil va începe să scadă în lunile următoare, ca urmare a scăderii ratelor la depozitele noi.
Depozitele în valută, de cealaltă parte, au dobânzi în creștere, însă în continuare mult inferioare celor la lei. Dobânda medie la depozitele noi la termen în euro a crescut cu 0,2 puncte procentuale în martie față de februarie la 1,56% pe an, în condițiile în care în vara anului trecut era aproape de zero. În cazul depunerilor în dolari, rata medie a sărit cu 0,3 puncte procentuale în martie la 3,3%. Atât Banca Centrală Europeană cât și Rezerva Federală a SUA au crescut ratele de politică monetară la cele mai recente ședințe, ținute în luna mai, cu 0,25 puncte procentuale la 3,75%, respectiv 5-5,25%.
Ieftinire ușoară pentru unele împrumuturi
Dobânda medie la creditele ipotecare în sold cu scadența inițială peste 5 ani a scăzut foarte ușor în martie la 8,25% de la 8,27%. Deși mișcarea este insignifiantă, martie a treia lună consecutivă de stagnare.
E drept că dobânzile la creditele în sold au crescut, în general, la început de trimestru, când se actualizează indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor și valoarea contractuală a ROBOR (pentru care nu există, însă, o practică unitară la nivelul băncilor).
La începutul anului, când IRCC a crescut de la 4,06% la 5,71%, rata medie la creditele în sold a crescut cu peste 0,7 puncte procentuale. De la 1 aprilie IRCC a crescut la 5,98%, în timp ce media ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,9% la 7,1%. Totodată, IRCC va scădea foarte ușor de la 1 iulie la 5,94%, în timp ce pentru ROBOR la 3 luni media pe jumătate din trimestrul al doilea este de sub 6,8%.
Pentru IRCC nu mai este mult loc pentru scădere, dat fiind faptul că valoarea medie la dobânzile interbancare este deja sub rata facilității de depozit.
Băncile au scumpit, pe de altă parte, creditele ipotecare noi. Dobânda medie efectivă (ce include și costurile cu comisioanele) la creditele pentru locuințe a crescut de la 8,25% pe an la 8,37% pe an, în condițiile în care la finele anului trecut era la 7,4%. Cum toate împrumuturile noi cu rată variabilă sunt legate de IRCC, creșterile de dobânzi în februarie și martie nu vin din creșterea referinței ci din creșterea marjei fixe a băncilor.
După cum a arătat Profit.ro, românii plătesc cele mai mari dobânzi la creditele ipotecare în sold din UE, însă sunt sub două țări din regiune atunci când vine vorba despre creditele noi. Evoluția vine pe fondul ponderii mari a creditelor cu rate variabile acordate în anii trecuți, lucru ce a făcut ca înăsprirea condițiilor monetare să se vadă foarte rapid în ratele plătite de debitori, în timp ce în alte țări clienții au accesat, în general, oferte cu dobânzi fixe și/sau au beneficiat de înghețări de dobânzi dictate de stat.
Față de toamna lui 2021, înainte ca inflația să crească accelerat, dobânzile la creditele ipotecare în sold s-au dublat, în timp ce cele pentru împrumuturile noi au crescut de mai bine de două ori.
Creditele de consum s-au ieftinit în martie: DAE a scăzut de la 14,13% în februarie la 13,95%, și a ajuns sub nivelul de la finele anului trecut. Împrumuturile de consum se confruntă cu o cerere din ce în ce mai mică din partea clienților și au scăzut în termeni reali.
Scumpire pentru creditele în valută pentru firme, ieftinire la lei
Firmele beneficiază de o nouă ieftinire a creditelor în lei, cu o medie a dobânzilor în scădere la 9,34% de la 9,61% în februarie, după ce în noiembrie dobânzile ajunseseră la 10,3%. Dobânzile la lei sunt în continuare foarte ridicate în comparație cu toamna lui 2021 și au crescut de aproape două ori și jumătate, motiv pentru care firmele s-au îndreptat spre finanțările în valută.
Se scumpesc, însă, și creditele în monedă străină. Rata medie de dobândă la împrumuturile în euri a crescut de la 5% la 5,38% în martie, în timp ce cea la creditele în dolari a avansat de la 7,43% la 7,58%.
