Plafonul până la care autoritățile locale pot în acest an să tragă bani din împrumuturile deja contractate sau care urmează să fie contractate va crește de la 3 miliarde de lei la 4,5 miliarde de lei. Suplimentar, va fi introdusă și o nouă linie de finanțare, de 1 miliard de lei, disponibilă autorităților locale pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR, dar și pentru a susține în continuare proiectele inițiate cu fonduri europene din calendarul multianual al UE încheiat în 2020 și care au pierdut finanțări la finalul anului 2023, ultimul în care au putut fi cheltuite fondurile din bugetul UE pentru intervalul 2014-2020.
Finanțele popun și unele modificări legislative pentru a putea contracta mai ușor avocați în cazul în care este urgentă reprezentarea României în instanțe internaționale.
Impactul bugetar pe cheltuieli în 2024 este estimat la 1,5 miliarde de lei.
"Prin intrarea în vigoare a proiectului de act normativ unitățile administrativ-teritoriale sunt sprijinite în vederea finalizării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale după caz, pentru creșterea absorbției fondurilor europene, precum și pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR", potrivit Ministerului Finanțelor.
Argumentele Finanțelor
Unitățile administrativ-teritoriale au înregistrat blocaje ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale, iar mecanismul de acordare a împrumuturilor prevăzut în proiectul de act normativ soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, sunt încă în implementare proiecte cu finanțare nerambursabilă din perioada de programare 2014-2020, ce trebuie trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2023, dar care, din diferite motive au fost declarate ca fiind nefinalizate sau nefuncționale la atingerea termenului de de eligibilitate a perioadei de programare bugetară 2014-2020, cheltuielile acestora fiind influențate de conjunctura economică defavorabilă, iar în contextul actual, veniturile la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale au fost afectate semnificativ față de anul precedent.
Se propune ca, prin derogare de la Legea privind finanțele publice locale și de la prevederile Legii referitoare la plafoanele privind finanțările rambursabile care pot fi contractate de către unitățile administrativ-teritoriale, precum și cele privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile administrativ-teritoriale, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ și a sectoarelor Municipiului București, să poată solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, de la Ministerul Finanțelor, în cursul anului 2024, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1 miliard lei, pentru:
- asigurarea finanțării cheltuielilor neeligibile, conform OUG nr.36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014 - 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, în vederea realizării/finalizării proiectelor nefinalizate/nefuncționale derulate în cadrul programelor operaționale finanțate din fonduri europene în perioada de programare 2014 - 2020;
- asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale după caz, inclusiv pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate respectivelor proiecte;
- asigurarea sumelor necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidențiate distinct în fiecare contract.
Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel:
- 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani, inclusiv;
- 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani, inclusiv.
Termenul-limită de depunere la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 30 septembrie 2024.
De asemenea, prin proiectul de act normativ unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale vor putea efectua trageri din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate în limita sumei de 4.500 milioane lei, permițând astfel, autorizarea cererilor de tragere depuse de autoritățile publice locale în vederea finanțării investițiilor publice de interes local.
Se propune modificarea actualei reglementări din OUG privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții și în fața altor instanțe judiciare și arbitrale internaționale, astfel încât aceasta să fie aplicabilă situațiilor în care Ministerul Finanțelor selectează avocați în mod transparent și competitiv, într-o manieră preventivă și fără presiunea timpului, și încheie acorduri-cadru. Ulterior, dacă apar litigii internaționale pentru care selecția avocaților este deja finalizată, se acordă mandatul de reprezentare aferent către una dintre societățile de avocatură selectate.
Totodată, în cazul celorlalte situații punctuale care impun Ministerului Finanțelor o reacție rapidă pentru protejarea intereselor financiare ale statului, se propune ca pentru reprezentarea în litigiile internaționale, în temeiul unei analize punctuale de oportunitate, Ministerul Finanțelor să selecteze avocați, pe baza unei proceduri proprii de selecție aprobate de conducătorul instituției, în temeiul Legii privind achizițiile publice și să încheie contracte de prestări servicii pentru reprezentarea juridică într-un anumit litigiu internațional.
Ambele proceduri proprii de selecție vor fi aprobate de conducătorul instituției, în temeiul dispozițiilor Legii privind achizițiile publice, motiv pentru care acestea vor avea în vedere și argumente care să justifice deciziile de oportunitate aferente fiecăreia dintre procedurile proprii de selecție.
Se propune ca și pentru alte categorii de societăți cu capital integral sau majoritar de stat care și-au asumat anumite obligații contractuale în relație cu alți operatori economici privați cu privire la un anumit bun imobil care se afla în proprietatea acestora, bun care a intrat ulterior în proprietatea publică a statului, în condițiile legii, să fie reglementată posibilitatea concesionării prin atribuire directă a aceluiași bun.
Această propunere ține cont, indirect, și de protejarea intereselor financiare ale statului, în calitate de acționar unic sau majoritar al acelor societăți, întrucât, în absența reglementării urgente, patrimoniul societăților respective va fi afectat prin imposibilitatea de a mai putea să-și îndeplinească obligațiile contractuale asumate anterior trecerii bunului în proprietatea publică a statului.
Pentru a se asigura un just echilibru între interesul statului de a realiza concesionarea bunurilor proprietatea publică a statului prin procedura licitației și cel de a nu afecta patrimoniul societăților cu capital integral sau majoritar de stat, se propune ca procedura de concesionare să fie și în acest caz aceea a atribuirii directe, însă doar pentru perioada existenței obligației asumate anterior trecerii bunului în proprietatea publică a statului.
