Aceste precizări, publicate și actualizate la 27 februarie 2026, dar aduse în atenția publicului larg pe 28 mai 2026, vin în contextul în care MiCA devine pe deplin aplicabilă, urmărind să elimine ambiguitățile și să consolideze încrederea investitorilor pe piața europeană de criptoactive, inclusiv în România.
Noile interpretări ale ESMA subliniază importanța controlului clienților asupra activelor digitale achiziționate și interzic anumite practici care ar putea diminua acest control.
Deși aceste răspunsuri la întrebări frecvente nu creează noi reguli, ele oferă o perspectivă esențială asupra modului în care autoritățile europene înțeleg aplicarea practică a legislației existente.
Noile Standarde pentru Custodia și Gestionarea Activelor Digitale
Una dintre cele mai semnificative clarificări vizează obligația platformelor crypto de a restitui clienților exact același tip de criptoactiv pe care l-au deținut pentru aceștia, și nu doar echivalentul în numerar sau într-un alt activ digital. Această prevedere este fundamentală pentru a asigura că investitorii își mențin proprietatea și controlul real asupra activelor lor, evitând situațiile în care platformele ar putea substitui activele fără consimțământul explicit.
În plus, ESMA a reiterat că furnizorii de servicii de criptoactive nu au dreptul să rețină dobânzile generate de fondurile clienților depuse în instituțiile de credit. Orice astfel de dobândă trebuie transferată integral către client. Această clarificare vine să protejeze investitorii de practici care ar putea crea conflicte de interese sau ar diminua randamentul real al fondurilor lor. Pentru utilizatorii români, aceste aspecte sunt deosebit de relevante, contribuind la un mediu mai sigur și mai transparent în tranzacționarea și deținerea de criptomonede.
Diferențierea Serviciilor: De la Exchange la Expunere Economică
ESMA a adus lumină și în privința platformelor care oferă servicii de schimb de criptoactive, dar permit clienților doar să-și retragă echivalentul în monedă fiat, fără a le oferi opțiunea de a transfera criptoactivul achiziționat. Răspunsul Comisiei Europene, citat de ESMA, stipulează că un astfel de model nu este permis în conformitate cu MiCA, dacă utilizatorul achiziționează un criptoactiv dar nu are opțiunea de a-l transfera în posesia sa directă.
Această distincție este esențială, delimitând un serviciu real de schimb de criptoactive de un produs care reproduce doar expunerea economică la un activ digital. Dacă o platformă convertește activul clientului în numerar sau într-un alt criptoactiv, acest lucru ar putea însemna furnizarea unui alt serviciu crypto, pentru care platforma trebuie să fie autorizată corespunzător și să respecte obligațiile aplicabile, inclusiv cele legate de cursurile de schimb. Pentru investitorii din România, această clarificare ajută la identificarea platformelor care oferă servicii complete și conforme, asigurându-se că aceștia au controlul deplin asupra activelor lor digitale.
Transparență și Conducere pe Piața Cripto
Un alt punct atins de ESMA se referă la situația criptoactivelor fără un emitent identificabil. Platformele care permit tranzacționarea unor astfel de active nu sunt obligate să publice un document de informare (white paper) în cazurile în care MiCA nu o cere, însă rămân obligate să fie autorizate și să respecte obligațiile generale, inclusiv evaluarea activelor admise la tranzacționare și verificarea existenței unui emitent identificabil.
Aceste clarificări, deși nu modifică cadrul legislativ, sunt de o importanță majoră pentru piața cripto, oferind orientare practică pentru furnizorii de servicii de criptoactive (CASP) și contribuind la o aplicare armonizată a MiCA în întreaga Uniune Europeană. Ele subliniază angajamentul autorităților europene de a proteja investitorii și de a asigura integritatea și stabilitatea pieței de criptoactive. Companiile românești din domeniu trebuie să își adapteze procedurile operaționale și de conformitate pentru a respecta aceste standarde consolidate. Pentru a gestiona corect obligațiile fiscale care decurg din tranzacțiile crypto, este recomandat să utilizați instrumente dedicate, iar un calculator de impozit pe veniturile din crypto poate fi estimat gratuit pe cryptotax.ro.
Profit.ro a scris în mai 2025 despre acest proiect, așa cum a fost prezentat atunci de către Ministerul Finanțelor. Una dintre prevederile importante de la momentul repectiv (nu este clar dacă acum se mai regăsesște în proiect) era că ASF va percepe o taxă de 0,5% din veniturile din exploatare obținute din încasările lunare realizate din activitățile autorizate potrivit regulamentului, de către furnizorii de servicii de criptoactive autorizați. Veniturile obținute astfel de ASF ar urma să fie folosite în activitatea de reglementare, supraveghere și control.
Printre principalele măsuri propuse se numără:
- desemnarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a Băncii Naționale a României (BNR) ca autorități competente, cu atribuții distincte în domeniul criptoactivelor, precum și stabilirea punctelor de contact cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Bancară Europeană (ABE);
- instituirea unui regim clar de autorizare și supraveghere pentru furnizorii de servicii de criptoactive, inclusiv stabilirea unor cerințe tehnice specifice;
- reglementarea activității terminalelor de tip Crypto ATM, prin introducerea obligativității obținerii avizelor tehnice, monitorizării acestora și creării unui registru național unic administrat de ICI;
- stabilirea unui cadru sancționator pentru nerespectarea prevederilor legale;
- introducerea unor taxe și tarife pentru activitățile desfășurate de ICI și de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR);
- adoptarea unor dispoziții tranzitorii care să permită funcționarea structurilor de autorizare și supraveghere, precum și integrarea entităților deja active pe piață;
- facilitarea accesului transfrontalier la servicii, în concordanță cu principiile pieței unice europene.
