Ați trimis raportul echipei de investigație către bănci și așteptați observațiile lor. Ce conține, de fapt, raportul?
Bogdan Chirițoiu: Documentul conține concluziile preliminare ale investigației, respectiv constatările echipei de investigație cu privire la faptele analizate, mecanismele identificate și impactul acestora asupra pieței. Totodată, raportul include și propunerile de sancționare.
Aceasta este o etapă procedurală intermediară, băncile investigate având posibilitatea de a analiza documentul și de a transmite observații. Ulterior, vor avea loc audierile, în cadrul cărora părțile își pot susține punctele de vedere în fața Plenului Consiliului Concurenței.
Abia după parcurgerea acestor etape vom adopta o decizie finală, în deplină cunoștință de cauză.
Raportul transmis băncilor vizează și activitatea BNR?
Bogdan Chirițoiu: Investigația nu vizează activitatea BNR, ci comportamentul băncilor participante la formarea ratei de referință ROBOR.
Au fost analizate reglementările de pe piața bancară, atât la nivel european, cât și național, însă nu au fost identificate aspecte care să intre în contradicție cu normele de concurență.
Pe parcursul derulării investigației, am colaborat foarte bine cu BNR, așa cum o facem în mod tradițional.
A fost vizată și piața titlurilor de stat, având în vedere că băncile sunt actori importanți și pe această piață?
Bogdan Chirițoiu: Investigația nu a vizat piața titlurilor de stat. Totuși, având în vedere interconectarea dintre cele două piețe, a fost analizat tangențial și fixingul pentru titlurile de stat, procedură care are loc ulterior stabilirii indicelui de referință ROBOR.
În mod principal, a fost analizată activitatea băncilor pe piața monetară interbancară, mai exact comportamentul acestora în cadrul procedurii de fixing pentru indicele ROBOR.
Considerați că mecanismul de stabilire a ROBOR nu mai funcționează sau funcționează defectuos?
Bogdan Chirițoiu: Înțelegem importanța ROBOR pentru funcționarea pieței monetare și, evident, că orice mecanism de genul acesta poate fi îmbunătățit, însă nu acesta a fost obiectul investigației noastre. Noi ne-am uitat la conduita băncilor în cadrul acestui mecanism, respectiv dacă au respectat normele de concurență.
Ce amenzi propune echipa de investigație?
Bogdan Chirițoiu: Așa cum știți, sancțiunile pe care le aplicăm sunt semnificative, fiind calculate ca procent din cifra de afaceri a companiilor. Acest lucru este firesc, deoarece amenzile trebuie să aibă un efect real de descurajare, astfel încât să și prevină repetarea unor practici similare.
Nivelul maxim al amenzii poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri, însă cuantumul concret este stabilit în funcție de circumstanțele fiecărui caz, gravitatea și durata eventualelor încălcări.
Având în vedere dimensiunea companiilor implicate, chiar și aplicarea unui procent mai redus poate conduce la valori semnificative.
În situația în care vor fi aplicate amenzi, este posibil ca acestea să fie printre cele mai mari din istoria instituției, depășind inclusiv sancțiunile aplicate în sectorul petrolier.
Băncile pot obține reducerea amenzii dacă recunosc faptele?
Bogdan Chirițoiu: Da, există o procedură de recunoaștere valabilă până în ziua audierii. Astfel, dacă părțile admit încălcarea legislației în domeniul concurenței, pot beneficia de o reducere a amenzii, care poate fi substanțială.
Când estimați că va fi adoptată o decizie în acest caz?
Bogdan Chirițoiu: Avem un calendar strict, având în vedere că mandatele membrilor plenului expiră la finalul acestui semestru și vrem să evităm eventuale probleme procedurale ce ar putea rezulta dacă nu luam decizia pana la finalizarea mandatelor. Ca urmare, estimăm că vom adopta o decizie până la sfârșitul lunii iunie.
Profit.ro a relatat că, luni, Consiliul Concurenței (CC) a trimis raportul conținând concluziile investigației pe tema ROBOR, cu constatări care implică sancțiuni, către toate băncile implicate în stabilirea indicelui. Este vorba de raportul cu propuneri ale echipei de investigație, la care băncile au 30 de zile să formuleze opinii, înainte ca instituția să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie formală de sancționare.
În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului.
Dintre cele 10 bănci implicate, cele care au acțiuni sau obligațiuni listate la bursă (Banca Transilvania, BRD, BCR și UniCredit) au anunțat deja BVB că intenționează să conteste în instanță concluziile raportului și eventualele sancțiuni, menționând că au respectat toate prevederile legale.
Profit.ro a relatat că decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței. Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi totale de sute de milioane de euro.
Inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri, arătau sursele Profit.ro.
Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie.
Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate și documentele sau corespondența pentru care s-au făcut copii.
Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.
O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul", și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.
La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.
După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.
În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională.
Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial, arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.
Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.
