Datoria statului a crescut în luna martie cu 3,8 miliarde de lei și a ajuns la 845,1 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Suma reprezintă un nou nivel record. Gradul de îndatorare s-a situat la 51,9% din PIB, față de 52,4% din PIB anunțat anterior pentru februarie, în contextul în care baza de raportare, PIB pentru ultimele patru trimestre, a fost majorată în creștere.
Conform metodologiei UE, ponderea datoriei in PIB s-a calculat luand in considerare suma PIB-urilor realizate in ultimele 4 trimestre, cea mai recentă fiind de 1.628,63 miliarde lei, față de 1.605,59 miliarde lei în februarie, ceea ce a dus și la revizuirea îndatorării din februarie la 51,7% din PIB, de la nivelul de 52,4% din PIB, anunțat anterior de către Ministerul Finanțelor.
În februarie, datoria era de 841,29 miliarde lei, după o creștere record de circa 40 de miliarde de lei în a două lună a acestui an.
Finanțe: Îndatorarea ridicată reflectă și strategia prudentă de finanțare, cu împrumuturi mai mari în prima parte a anului
Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția indicatorului reflectă faptul că ministerul a adoptat și în acest an o strategie prudentă de finanțare și de implementare a planului de finanțare, atrăgând în primele luni ale anului o parte semnificativă din necesarul de finanțare, în linie cu practicile și politicile de finanțare adoptate și de alți emitenți suverani (Polonia, Ungaria etc.). Mai mult, în primele 3 luni ale acestui an, nu au devenit scadente rambursări semnificative de datorie publică, ceea ce s-a reflectat în menținerea temporară a acestui indicator la un nivel relativ ridicat. Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43% până la data de 31 martie 2024.
Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii martie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere stimularea creșterii economice prn intermediul unor cheltuieli pentru investiții publice pentru anul 2024 estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 miliarde euro din care 12,1 miliarde euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
Situația datoriei la final de martie
