Senatorul Daniel Zamfir, alături de mai mulți colegi din grupul PSD în care s-a înscris, a depus patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele reiau, în mare, prevederile din alte patru inițiative depuse în această toamnă și care așteaptă avizele.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
Este vorba de aceleași titluri de lege despre care Profit.ro a scris aici, mare parte din conținutul proiectelor fiind duplicat în noile inițiative, cu unele ajustări de formă, precum o definire mai strictă a termenilor.
Zamfir a mai avut și alte inițiative pe aceleași teme, care au picat la Curtea Constituțională. A părăsit, recent, ALDE, după ce Călin Popescu Tăriceanu a decis ieșirea de la guvernare, și s-a înscris în grupul PSD de la Senat. Noile inițiative sunt semnate și de mulți senatori din PSD, care sunt pe punctul de a trece în opoziție, după ce guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive
(număr proiect din septembrie - B452/2019, număr proiect din octombrie - B496/2019)
Proiectul urmărește plafonarea dobânzilor la împrumuturile acordate populației de creditorii financiari (bănci, instituții financiare nebancare).
În cazul creditelor imobiliare, dobânda anuală efectivă nu va putea depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda de refinanțare a BNR, aflată la 2,5% în prezent.
Pentru creditele de consum DAE nu va putea depăși cu mai mult de 15 pp dobânda BNR. În cazul creditelor cu o valoare de sub 15.000 de lei (în proiectul anterior era menționată suma de 3.000 de euro), valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul sumei împrumutate – o astfel de prevedere există și în Marea Britanie în ceea ce privește creditele pe termen scurt, așa numitele pay-day loans.
Legea ar urma să se aplice și contractelor în derulare, în cazul în care va fi adoptată și va intra în vigoare. În cazul în care băncile și instituțiile financiare nebancare nu reduc dobânda, consumatorul va putea apela la instanță.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra executărilor silite abuzive sau intempestive
(număr proiect din septembrie B455/2019, număr proiect din octombrie B495/2019)
Proiectul de lege vizează relațiile dintre comercianți/creditori și debitorii persoane fizice care au calitatea de consumatori. Prin proiect este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit bancar, de leasing, ale titlurile notariale, precum și ale cambiei, biletului la ordin și cecului.
Executarea silită va putea fi obținută doar prin decizie a instanței, într-o procedură care oferă înlesniri consumatorului, precum suspendarea executării fără plata unei cauțiuni.
Totodată, dacă se acordă creditorului încuviințarea executării silite, debitorul va putea face apel care suspensiv de executare. În această procedură, consumatorul poate solicita instanței să analizeze caracterul abuziv al clauzelor contractuale.
În cazul executării silite a imobilului locuință, consumatorul va putea rămâne în casă încă un an de la finalizarea procedurii.
Față de proiectul depus în septembrie, ediția de octombrie definește executarea abuzivă ca acea executare silită care este demarată sau derulată cu rea-credință, inclusiv cu interesul de a determina consumatorul să își asume plăți ruinătoare în favoarea creditorului.
Sunt intempestive executările silite demarate prematur, se mai arată în proiect.
Legea ar urma să se aplice și executărilor silite în derulare.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit
(număr proiect septembrie - B454/2019, număr proiect octombrie - B494/2019)
Proiectul vizează toate creditele în valută și arată că debitorii pot solicita conversia la cursul de schimb din data încheierii sau a perfectării contractului, plus o variație maximă de 20% față de acest curs.
În noul proiect sunt reluate prevederile din cel anterior, inclusiv trimiterea la normele generale ale BNR privind riscul valutar, care nu mai sunt însă în vigoare de la începutul acestui an, când a fost modificat regulamentul de creditare.
Legea ar urma să se încheie și contractelor în derulare, “în scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte”.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanțe
(număr proiect septembrie - B453/2019, număr proiect octombrie - B493/2019)
Proiectul de lege introduce un conceptul cesiune de creanță cu titlu speculativ, adică orice cesiune realizată de creditorul financiar către persoane afiliate (filiale sau firme din grup), sau care duce la creșterea artificială (termen adăugat în varianta actuală) a solvabilității creditorului financiar, respectiv la reducerea bazei de impozitare sau de taxare a creditorului financiar.
În cazul unei astfel de cesiuni speculative, cesionarul nu va putea pretinde consumatorului mai mult decât prețul real al cesiunii – cât a plătit pentru achiziția creanței -, la care se adaugă cheltuielile de executare și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii.
Cesionarii creanțelor vor fi obligați să dezvăluie consumatorilor prețul plătit pentru achiziția debitului.
Prevederile se aplică și contractelor în derulare, în condițiile impreviziunii, care se va prezuma pentru cesiunile speculative.
