Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice în termeni procentuali din Uniunea Europeană începând cu 2012 și a recuperat din decalajul față de media comunitară în ceea ce privește producția de bunuri și servicii per capita. Însă unele județe rămân foarte jos în comparație nu doar cu cele mai bogate, dar și cu media pe țară.
Guvernul demis prin moțiune de cenzură al PSD acuză PNL că vrea să preia puterea pentru a tăia salariile și pentru a da afară bugetari. Aceasta după ce Dragoș Anastasiu a lansat ideea, vorbind însă de un guvern tehnocrat. PNL nu a anunțat astfel de măsuri. Și ele s-ar putea să fie, oricum, foarte greu de adoptat. Unele județe depind, în mare măsură, de locurile de muncă plătite de la buget, pentru că o foarte mică parte a populației lucrează pe o leafă.
Ieri, premierul desemnat Ludovic Orban și-a prezentat echipa de miniștri și programul de guvernare cu care vrea să obțină votul de învestitură din partea Parlamentului.
Măsurile incluse în programul de guvernare pot fi văzute AICI, AICI, AICI, AICI, AICI și AICI.
Sărăcia are tâlcul ei: puțini salariați, mulți la stat și plătiți mult mai bine
Județele codașe au câteva caracteristici comune. Produsul brut pe cap de rezident este la circa jumătate din media pe țară, ponderea salariaților în populația rezidentă este în jur de 15%, iar ponderea bugetarilor în total angajați este de circa 30%. Exemplele cele mai flagrante vin aproape toate din Estul și Sudul țării: Botoșani, Vaslui, Bacău, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică, analizate de Profit.ro.
Bugetul de stat e un buzunar mare, în care banii vărsați se pot împărți, în mare măsură, după voia Executivului. La nivel de încasări, putem calcula că e nevoie de contribuțiile și impozitul pe venit a doi salariați pentru a plăti un salariu mediu net la stat, aici considerând că taxele și contribuțiile pe salariile bugetarilor nu au efect asupra bugetului net – statul plătește dar și reține birurile salariale ale angajaților săi. Situația la nivel județean e ceva mai diversă.
În Giurgiu locuiau, la jumătatea anului trecut, aproape 260.000 de oameni. Dintre aceștia lucrau cu contract de muncă, în medie, 34.000. Doar că 27% (circa 9.300) dintre lucrători erau angajați la stat, în administrație publică, sănătate și învățământ. În același timp, bugetarii câștigau 3.340 de lei net, cu 61% mai mult decât cei din restul economiei, carea încasau circa 1.970 de lei.
Acest lucru înseamnă că e nevoie de contribuțiile și impozitele a circa cinci angajați din afara sferei bugetare din Giurgiu pentru a plăti salariile nete pentru doi angajați bugetari. Adică, într-un astfel de județ, cam tot ce plătesc angajatorii la stat pentru salarii merge spre susținerea aparatului bugetar, astfel că e nevoie de completări din taxele încasate de alte județe pentru alte cheltuieli de investiții sau achiziții.
Calculul este unul grosier, în sensul că ar trebui exclusă cel puțin contribuția de un sfert din venitul brut pentru pensii (care are destinație specială, precum și cel mult mai mic pentru șomaj), ceea ce ar face ca discrepanța să fie și mai mare.
Produsul intern brut per capita în Giurgiu era de sub 33.000 de lei în 2018, adică 68% din media națională de aproape 49.000 de lei.
În Vaslui avem fix o treime din totalul salariaților angajați la stat. Din populația de aproape 377.000 de oameni, sub 54.000 de persoane erau salariate (adică 14%), iar circa 17.500 lucrau la stat. Aici avem chiar o disproporție mai mare ale salariilor: bugetarii câștigau aproape 3.430 de lei net pe lună, în timp ce cei din alte domenii economice primeau sub 1.550 de lei net, adică cu 55% mai puțin! În acest județ avem și cea cel mai mic PIB/capita din țară, de doar 23.500 de lei, adică 49% din media României.
Și județul Teleorman, din care provine mare parte din puterea PSD ce a căzut în acest an, avem o situație similară. Salariile celor care nu sunt angajați în domeniul bugetar sunt cu 45% mai mici - 1.740 de lei vs. 3.140 de lei. Tot în acest județ avem doar 54.000 de angajați, adică doar 16% din populație, și circa 13.100 lucrează la stat – aproape un sfert din total. Cu aproape 27.000 de lei, Teleorman stă ceva mai bine decât Vaslui la nivelul PIB/capita, însă este la doar 55% din media națională.
Aproape aceeași situație o vedem și în Botoșani, unde venitul brut per capita este la jumătate din media țării. Doar 14% din cei peste 382.000 de locuitori lucrează cu carte de muncă și 29% dintre cei care o fac (aproape 16.000) sunt angajații statului. Și aici salariile din privat sunt cu mult mai mici decât cele de la stat - sub 1.780 de lei, față de 3.150 de lei.
Neamțul, Bacăul, Suceava, Vrancea, Călărași, Mehedinți și Olt suferă de disparități similare: un nivel al producției sub media națională, o rată mică a angajărilor – dintre care mulți bugetari – și salarii considerabil mai mari la stat.
Unde se joacă mai sus
În județele mai bogate ale țării și unde media este mai aproape de cea a UE avem și disparități mai mici între media salarială, dar și o rată a angajărilor mai mare.
Bucureștiul este aparte în orice statistică. Nu doar că este capitala țării, dar și datele publicate de INS reprezintă o zonă urbană densă. Aici PIB per capita era de peste trei ori și jumătate față de media țării, la aproape 124.000 de lei, în timp ce 52% din populație era angajată – de departe cele mai mari medii pe țară. Totodată, din cei circa 952.000 de lucrători, sub 145.000 erau angajați la stat.
Timișul este pe locul doi la nivelul PIB per capita, un un nivel de 134% din media națională, în timp ce ponderea populației angajate este a doua cea mai mare din țară, la 34%. Chiar dacă diferența de salarii între lucrătorii din sectorul productiv și cei din sectorul bugetar se menține semnificativă, la peste 27% sau 1.000 de lei – deși salariile din privat sunt printre cele mai mari din țară – ponderea angajaților de la stat e printre cele mai mici din țară, la 15%, nivel similar celui din București.
Clujul, cu o creștere foarte mare în ultimul deceniu, a trecut la 131% din media națională la nivelul PIB/capita, în condițiile în care 33% din populație e angajată. Ponderea angajaților la stat e la nivelul mediei naționale – 18% -, dar cu o diferență de salarii mult mai mică între lefurile din companii și cele de la stat, la 17% (3.500 de lei bugetari vs. 2.900 de lei privați).
Constanța avea un PIB/capita cu 29% peste media națională. Angajații bugetari reprezentau 17% din total, ușor sub media națională, iar 26% din populație era angajată – undeva la media națională. Lefurile din firme erau anul trecut considerabil mai mici față de media națională în raport cu sectorul bugetar, cu un minus de 40% - circa 1.450 de lei.
Brașovul, Sibiul, Ilfovul, Prahova și Alba se aflau, de asemenea, peste media națională în privința producției per capita, și în aceste județe vedem o pondere mai redusă a bugetarilor în total angajați față de media pe țară, dar și o pondere mai mare a salariaților în total populație.
