Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Primii trei ani de guvernare PSD/ALDE au adus o creștere foarte rapidă a salariilor din sistemul public. După noua Lege a salarizării, când a fost acordat dreptul primăriilor și consiliilor județene să stabilească singure cât remunerează angajații, lefurile din administrațiile locale au explodat. Au venit creșteri substanțiale și în sănătate și, apoi, în învățământ.
Politica de campanie electorală în 2015 a PSD s-a axat pe creșterea salariilor, acesta fiind și principalul punct din celebrul „program de guvernare” pe care s-a bazat comunicarea socialiștilor în prima perioadă de guvernare, înainte să treacă la „lupta împotriva abuzurilor”.
Din punct de vedere economic, după cum au explicat de-a lungul timpului strategii pe această zonă a partidului – Cristian Socol și Darius Vâlcov – salariile aveau să crească dintr-o combinație de majorări ale salariului minim și a lefurilor la stat, care să antreneze creșteri și în economia privată, prin coerciție, respectiv competiție.
Perioada în care a fost aplicată politica salarială a fost una fastă din punct de vedere internațional, cu costuri de finanțare reduse și o cerere ridicată de pe piața externă. Acest lucru a acomodat creșterea deficitului comercial, care s-a căscat după creșterea cererii interne, și a permis și păstrarea unei stabilități a cursului de schimb, deși inflația a trecut de la 0% la 4-5% destul de repede. Totodată, creșterea salariilor a fost grăbită și de reducerea forței de muncă disponibile, după ce mulți români au plecat din țară.
Costul politicii de salarii nu s-a văzut doar în inflația mai înaltă și un deficit extern mai mare, dar și într-un deficit guvernamental de 3% din produsul intern brut, adică circa o zecime din încasări, și într-o scădere a dinamicii investițiilor publice. Adică s-a dat toată energia pentru salariile de la stat.
Viorica Dăncilă, cel de-al treilea premier PSD, a lansat un pact electoral pentru Opoziție: să nu se atingă de pensiile și salariile românilor de la stat. Și la stat “s-a dat” mult mai mult decât în privat, deși sursa de finanțare a statului vine în principal din taxele, contribuțiile și impozitele plătite din privat.
Salariile funcționarilor au crescut mai mult decât cele din IT
Funcționarii publici au, în medie, salarii mai mari cu peste 1.500 de lei în comparație cu 2015 o creștere de mai bine de jumătate și care a dus la un venit lunar net de peste 4.400 de lei în 2018, potrivit datelor publicate de Institutul de Statistică. Este a doua cea mai mare creștere dintre principalele ramuri de activități din economie, după sănătate și asistență socială și ușor în fața tehnologiei informațiilor. De altfel, salariile birocraților sunt printre cele mai mari din țară, după IT, industria petrolului, intermedieri financiare/asigurări, tutun și transporturi aeriene. Plus că ritmul de creștere a fost mai mare decât în cazul celor enumerate în ultimii trei ani.
În administrație lucrau circa 203.000 de oameni în 2018, cu circa 3.000 peste nivelul din 2015.
În această categorie intră, în principal, funcționarii publici din administrația centrală (ministere, Parlament, inclusiv demnitarii) și locală (primării, consilii județene, poliția locală) . Nu sunt incluși angajații Ministerului Apărării (militarii), cei ai Ministerului de Interne (polițiștii, jandarmii, ISU) și cei ai serviciilor secrete (SRI, SIE), pentru care nu există date separate la Statistică. De altfel, includerea acestora în calcul ar arăta, probabil, salarii medii și mai mari la stat.
Bugetarii români dau praf vecinilor la nivel de venituri
În trei ani, salariații din administrație au ajuns la o medie de venituri lunare nete de aproape 950 de euro în 2018, peste omologii din Polonia (924 de euro) și cu 100 de euro peste cei din Ungaria (848 de euro).
Media lefurilor angajaților bugetari a ajuns, astfel, la 746 de euro, peste nivelul de 721 euo din Ungaria și la o distanță de 60 de euro față de cel din Polonia – distanță care a fost aproape total recuperată, în acest an, după ce salariile medii ale bugetarilor în România au depășit 800 de euro la jumătatea anului.
Pentru comparația între cele trei economii, în 2018 produsul intern brut per capita în România era de 8.700 de euro, față de 12.400 de euro în Polonia și Ungaria, adică cu 30% mai mic. Dacă luăm în calcul prețurile, PIB per capita era de 19.900 de unități în România, față de 21.900 în Polonia și 21.700 în Ungaria.
Salariile din sănătate și asistență socială au crescut de mai bine de două ori. Învățământul vine din urmă
Cea mai rapidă creștere ca dinamică a fost, de departe, cea din sănătate și asistență socială, unde lefurile au avansat cu 113% (+1.864 de lei) la o medie de puțin peste 3.500 de lei în 2018.
Acesta a fost răspunsul Guvernului PSD/ALDE la exodul de medici din România spre Vest. Pe de altă parte, au rămas problemele care au afectat sistemul medical în ultimul deceniu: lipsa medicamentelor și calitatea spațiilor medicale.
Scăderea personalului nu se vede în statistică, însă. În sector lucrau la stat, în medie, anul trecut, aproape 335.000 de oameni, cu circa 39.000 mai mulți decât în 2015. De altfel, numărul de salariați a crescut în fiecare an după 2014. Statistica nu publică date separate pe sănătate, respectiv asistență socială, pentru a vedea în care direcție s-au dus mai mulți angajați.
Salariile din educația de stat au crescut cu jumătate față de 2015 (+967 de lei) la 2.860 de lei și sunt singurele lefuri medii ale bugetarilor care rămâneau sub cele din regiune anul trecut. Însă, în acest sector am avut cele mai mari creșteri procentuale în 2019, cu un net care a ajuns pe medie la 3.180 de lei (807 euro) în iulie, ceea ce înseamnă că au ajuns la nivelul în euro al salariilor din Ungaria de anul trecut, incluzând aici și deprecierea leului.
În sistemul de educație de stat lucrau anul trecut, în medie, 335.000 de persoane, cu circa 7.000 mai puține decât în 2015.
SALARIILE ÎN PROPRIETATEA PUBLICĂ. Sursa date INSSE, calcule Profit.ro
Cât a impulsionat creșterea de salarii de la stat privatul?
Dintre domeniile bugetare, doar două sunt, teoretic, în competiție directă cu mediul privat: sistemul medical și educația.
În sistemul medical privat, salariile au crescut față de 2015, însă cu o viteză mult mai redusă decât la stat. Media a sărit cu 46%, dar a adus 775 de lei în plus, adică mai puțin de jumătate față de ce s-a încasat în plus la stat, și a ajuns al 2.467 de lei.
În sectorul privat lucrau în domeniu peste 46.000 de oameni, cu 10.500 peste nivelul din 2015. Această dinamică arată că s-a îndreptat un număr însemnat de lucrători către sănătatea privată, deși salariile medii sunt cu 43% mai mici, ceea ce arată că poate nu există suficientă mobilitate între privat și stat pentru ca salariile să aibă o tracțiune atât de importantă. Totodată, mai poate fi pusă și problema calificării înalte, dar și a faptului că o parte din mediul privat e ocupat de medici care profesează și la stat.
Salariații din educația privată au văzut o creștere a câștigurilor de doar 17% (286 de lei) între 2015 și 2018 și aveau cele printre cele mai mici câștiguri nete din economie, cu o medie lunară de 2.013 lei. Aici nu se vede mai deloc puterea competiției statului, care ar fi urmat să crească salariile și în privat. De altfel, pe sume nominale, cei 16.000 de educatori, învățători și profesori (cu 800 mai mulți față de 2015) din privat au câștigat în plus mai puțin de o treime față de cei de la stat.
Și firmele de stat au dat creșteri mai mari decât privatul
Proprietatea de stat în economie s-a redus considerabil față de anii ’90, după privatizările succesive și falimentul unor companii. Dar statul a păstrat companii în domenii monopoliste și oligopoliste. Unele dintre acestea, precum cele din energie, fac bani din pozițiile avantajoase pe care le au, dar altele, precum cele din transporturi, fac doar pierderi. Chiar și așa, salariile sunt mai mari în companiile de stat în aproape toate domeniile de activitate.
SALARIILE ÎN PROPRIETATEA PRIVATĂ. Sursa date INSSE, calcule Profit.ro
Salariile în mediul privat (3,8 milioane de angajați) au crescut în 2018 comparativ cu 2015 cu 36% sau 639 de lei și au ajuns la o medie de circa 2.400 de lei, aproape jumătate din cât se câștigă în administrație.
În proprietatea de stat (1,26 de milioane de angajați), salariul mediu a crescut cu aproape 60% (+1.238 de lei) în același interval și a ajuns la 3.351 de lei.
În industrie, sector care angajează o treime din salariații din privat din România (1,29 milioane), salariile medii au crescut cu 35% (622 de lei) și au ajuns la 2.391 de lei. La stat, salariile au crescut cu un sfert, dar rămân peste privat cu 2.942 de lei.
Spre exemplu, în extracția petrolului și gazelor naturale, unde statul contează prin Romgaz, care are cele mai mari exploatări de gaze din țară și e în competiție cu Petrom, care are exploatări de petrol și gaze, leafa în proprietatea publică a crescut cu un sfert față de 2015 și a ajuns la circa 5.400 de lei, peste nivelul mediu din privat.
În comerț, unde lucrează aproape un sfert din privat (861.000), și unde am văzut o creștere puternică a vânzărilor, salariul mediu net a crescut cu 40% (639 de lei) și a ajuns la 2.227 de lei.
Lucrătorii din sectorul de servicii administrative și de suport, care acoperă circa 7% din totalul angajărilor din privat, au văzut o creștere de lefuri de 44%, dar rămân sub 2.100 de lei cu media netă.
Sectorul construcțiilor (5% din total angajați) a văzut creșteri de salarii de 35% (+486 de lei) în 2018 față de 2015, dar rămâneau cu o medie sub 1.900 de lei. Lefurile în domeniu au crescut mult mai rapid în acest an, după ce Guvernul a crescut salariu minim, la pachet cu eliminarea impozitului pe venit și o scutire pe o parte din contribuții.
În sectorul de informații și comunicații (5% din angajări), salariile au crescut cu 36% (+1.405 lei) și au ajuns al 5.500 de lei.
Salariile din hoteluri și restaurante au rămas cele mai mici din economie, la 1.551 de lei, chiar după o creștere de 44% (+477 de lei).
Salariile din transporturi și depozitare (5% din total angajări) au crescut cu 39% (+548 de lei) față de 2015 și au ajuns la 1.967 de lei în sectorul privat, în timp ce în sectorul de stat erau la peste 3.200 de lei.
Spre exemplu, în sectorul transporturilor terestre de stat (transport public, CFR, cu peste 49.000 de angajați), salariul mediu era de 3.400 de lei, în creștere cu 39% (+961 de lei) față de 2015, în timp ce în sectorul privat (cu circa 124.000 de angajați) erau de 1.653 de lei, (+43% sau 497 de lei).
