Cota de participare a României la FMI va crește de la 1,81 miliarde DST, cât este în prezent, la 2,72 miliarde DST, prevede un proiect de lege pregătit de către Ministerul Finanțelor. Majorarea cotei este necesară pentru a pune în aplicare o decizie de anul trecut a Consiliului executiv al FMI referitoare la majorarea cu 50% a cotelor FMI în cadrul celei de-a 16-a revizuiri generale. Costurile creșterii cotei de participare vor fi suportate de către BNR.
România a devenit membră a FMI la 15 decembrie 1972 și face parte din Constituenta condusă de Olanda și Belgia, alături de Andora, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Georgia, Israel, Luxemburg, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Olanda și Ucraina.
DTS (Drept Special de Tragere) este un activ de rezervă internațional creat de FMI pentru a suplimenta rezervele oficiale ale țărilor membre. DST nu este o valută. Este o creanță potențială asupra valutelor liber utilizabile ale membrilor FMI. Astfel, DST poate oferi lichidități unei țări.
DST este definit de un coș de valute: dolar (SUA), euro, yuan (China), yen (Japonia) și lira sterlină (Marea Britanie).
Creșterea cotei de participare
În ceea ce privește cota de participare a României la FMI, aceasta va crește, de la 1,81 miliarde DST cât este în prezent, la 2,72 miliarde DST.
În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 30/1996 privind reglementarea participațiilor statului la Fondul Monetar International și modul de regularizare a influențelor financiare rezultate din tranzacțiile cu Fondul Monetar International, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 97/1997, “începând cu luna iulie 1996, toate drepturile și obligațiile care revin statului român ca urmare a tranzacțiilor cu Fondul Monetar International se reflectă în gestiunea Băncii Naționale a României”. În aceste condiții, sumele reprezentând majorarea cotei României la FMI vor fi suportate de către BNR.
Potrivit procedurilor FMI, diferența de 905,7 milioane DST se va achita astfel:
- 226,4 milioane DST, reprezentând 25 la sută din majorare, în active de rezervă, respectiv în DST, prin debitarea contului de DST al României de la FMI, administrat de către BNR ca parte a rezervei valutare internaționale;
- 679,3 milioane DST, reprezentând 75 la sută din majorare, în lei (la cursul LEU/DST al FMI valabil la data efectuării plății), prin creditarea contului nr.1 al FMI deschis la BNR.
În ceea ce privește plata părții în active de rezervă (RAP - reserve asset portion), respectiv suma de 226,4 milioane DST (25 la sută din majorarea cotei), operațiunea nu ar avea niciun impact asupra nivelului rezervelor totale. Acest lucru se datorează faptului că, prin utilizarea activelor de rezervă pentru efectuarea plății părții RAP pentru majorarea cotei, țara membră primește o creanță lichidă de aceeași mărime asupra FMI, denumită tranșă de rezervă, care constituie, de asemenea, un activ de rezervă. Prin urmare, plata părții în active de rezervă ar modifica doar componența rezervelor unei țări membre.
În ceea ce privește plata părții în lei (LCP – local currency portion), respectiv echivalentul sumei de 679,3 milioane DST, operațiunea se va realiza la cursul LEU/DST al FMI valabil la data efectuării plății (cel mai probabil în perioada 15 noiembrie 2024 – 20 decembrie 2024, dar sub rezerva îndeplinirii celor 2 condiții prevăzute în Rezoluția 79-1) prin creditarea cu suma echivalentă în lei a contului numărul 1 al FMI de la BNR. Această operațiune va fi înregistrată în bilanțul BNR atât pe partea de active externe (poziția participații la FMI), cât și pe partea de pasive externe (poziția obligații față de instituții financiare internaționale).
România - zece acorduri cu FMI începând din 1991
Începând cu anul 1991, asistența financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr de zece acorduri stand-by (Romania și IMF). De asemenea, la începutul anilor 1990 au fost derulate trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilități de finanțare. Din ultimele trei acorduri stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat trageri în valoare de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro), doar din cel aprobat în 2009. Din această sumă, 8,62 miliarde DST (81,58%) au fost trase de BNR, iar 1,95 miliarde DST (18,42%) de către Ministerul Finanțelor. Sumele trase au fost rambursate integral la termenele scadente.
Acordurile aprobate în 2011 și 2013 au fost de tip preventiv, autoritățile române neefectuând nicio tragere din sumele aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 și 1,98 miliarde euro cel din 2013).
