Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.
Decizia BNR era așteptată de piață, în contextul în care rata inflației a trecut de 3% pe an, fiind peste ținta băncii de 2,5%. Pentru finele anului cea mai recentă prognoză a BNR arăta o inflație de 3,4%, adică foarte aproape de limita superioară de 3,5% a intervalului țintit în care ar trebui să se încadreze. Comunicatul BNR de astăzi notează, însă, că se așteaptă la o inflație și mai ridicată decât cea anticipată, care va urca “vizibil” peste limita de sus a intervalului țintă în a doua parte a lui 2021, sub impactul tranzitoriu al factorilor de pe partea ofertei - noua prognoză urmează să fie publicată vineri.
“În debutul anului viitor, rata anuală a inflației este însă anticipată să revină, dar să și rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului, deasupra valorilor anticipate în martie 2021, pe fondul creșterii probabil mai alerte a deviației pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creșteri economice relativ mai dinamice, impulsionată inclusiv de atragerea de fonduri europene aferente programului Next Generation EU”, arată BNR.
BNR remarcă presiunile inflaționiste care sunt manifestate în continuare în rata dobânzii de bază, chiar dacă aceasta a coborât de la 3,3% în decembrie la 2,8% în martie.
Creșterea inflației a modificat așteptările analiștilor privind o posibilă relaxare a politicii monetare, inclusiv prin scăderea ratei cheie la 1%, excedent de lichiditate în piață sau reducerea rezervelor minime obligatorii. Acum unii economiști așteaptă chiar o posibilă creșterea ratelor, dar peste un an. Majorări ale ratelor de dobândă sunt așteptate mai rapid în Cehia și Polonia, chiar din acest an.
Inflația mai ridicată vine în tandem cu o creștere economică mult mai rapidă decât era anticipat anterior și care ar aduce recuperarea pierderii din 2020 chiar de la jumătatea acestui an și închiderea decalajului de producție. Comisia Europeană a majorat de la 3,8% la 5,1% prognoza de avans a produsului intern brut pentru acest an și de la 4% la 4,9% pentru următorul.
Banca centrală menționează, însă, că incertitudinile și riscurile la adresa noii perspective vin din pandemie și măsurile restrictive asociate și din eficiența campaniei de vaccinare. La acestea se adaugă incertitudinile fiscale prezente deja încă de dinainte de pandemie, dar și capacitatea României de a trage fondurile europene din programul de criză, în condițiile în care planul românesc nu a fost încă aprobat de Comisia Europeană.
“Surse majore de incertitudini și riscuri în dublu sens rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, precum și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, având în vedere inclusiv procedurile aflate deocamdată în derulare vizând Programul de convergență 2021-2024 și Planul național de redresare și reziliență”, arată BNR.
Intrările de bani europeni sunt subliniate în mai multe rânduri în ultimele documente ale BNR. Valuta ar urma să contribuie și la reducerea deficitului de cont curent, care a continuat să se adâncească în acest an – deși au intrat fonduri europene mai multe decât în anii precedenți.
Alte incertitudini sunt menționate de banca centrală dinspre piața muncii, unde evoluțiile sunt pozitive în ceea ce privește locurile de muncă nou create, dar și din creșterea cotațiilor la materiile prime la nivel internațional.
BNR notează și volatilitatea de pe piețele financiare dintre februarie și martie, care a avut efecte și asupra dobânzilor la lei, recuperate parțial ulterior, dar și deprecierea leului de la finele lunii martie – la un nou nivel minim față de euro – pentru ca mai apoi “să se stabilizeze pe noul palier (inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor)”.
