Înalta Curtea de Casație și Justiție a respins, definitiv, acțiunea Băncii Transilvania împotriva Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care obligase banca să plătească impozit pentru câștigul de 1,65 de miliarde de lei din achiziția Volksbank.
Banca Transilvania a cumpărat Volksbank în 2015, ceea ce i-a adus nu doar o cotă mai mare de piață, ci și un profit extraordinar din fuziune, de 1,65 de miliarde de lei, ca urmare a valorii mai mare a băncii cumpărate față de prețul plătit acționarilor austrieci. Inițial, BT a considerat că trebuie să plătească impozit, dar apoi s-ar răzgândit și a depus o declarație rectificativă la Fisc, considerând că fuziunea este neutră fiscal.
La o cotă de impozit pe profit de 16%, câștigul din achiziție genera o datorie către stat de 264 de milioane de lei, pe care BT oricum o putea acoperi prin pierderile fiscale preluate cu Volksbank, de 3,76 miliarde de lei.
Fiscul, condus atunci de Dragoș Doroș, nu a fost de acord cu interpretarea băncii și a decis, printr-un ordin din ianuarie 2017, că Volksbank trebuie să plătească impozit.
Banca a contestat decizia ANAF și a câștigat în primă instanță, în 2017, la Curtea de Apel Cluj, fiind convinsă apoi că are cele mai mari șanse de câștig. ANAF a făcut recurs, care a fost judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde magistrații au întors integral decizia instanței clujene și au respins acțiunea Băncii Transilvania.
“Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva Sentinței civile nr.355/2017 din 9 noiembrie 2017 a Curții de Apel Cluj – Secția a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal. Casează sentința recurată și, rejudecând: Respinge acțiunea formulată de reclamanta Banca Transilvania S.A., ca nefondată. Definitivă”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Casație.
Banca spune acum că “va lua măsuri la momentul la care conținutul complet al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție din 23 iunie 2020 va deveni disponibil”, fără să ofere acționarilor alte detalii.
În rapoartele anterioare, BT menționa că o pierdere a litigiului înseamnă că va trebui să plătească impozitul și eventuale majorări și penalități.
BT a cumpărat și Bancpost în 2018, ceea ce a propulsat-o pe primul loc în piață după active, și a tratat din punct de vedere fiscal câștigul de 71,8 milioane de lei din achiziție ca venit neimpozabil, la fel ca în cazul Volkbsank.
Decizia ÎCCJ vine într-un moment în care veniturile BT sunt afectate de pandemia COVID-19. Profitul net al grupului a scăzut cu 27% în primul semestru la circa 607 milioane de lei, după o scădere a veniturilor și o creștere a cheltuielilor, mai ales a celor cu riscul.
