Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie la ședința de politică monetară de astăzi. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.
BNR va păstra dobânda cheie la 7% pe an, pentru a noua ședință la rând, la nivelul stabilit în ianuarie 2023, chiar dacă inflația s-a redus de atunci de la un nivel de două cifre la 6,6% la finele anului trecut, anticipează analiștii.
„Ne așteptăm ca prima scădere a ratei cheie să fie în mai și aceasta să ajungă la 5,5% până în decembrie 2024, dar subliniem că există șanse în creștere ca ciclul de tăiere a dobânzilor să înceapă mai devreme și să se încheie la un nivel mai ridicat, în situația în care condițiile de lichiditate vor rămâne foarte acomodative”, scriu economiștii ING Valentin Tătaru, Ștefan Posea și Frantisek Tarborsky.
Excedentul de lichiditate a ajuns la 60,7 miliarde de lei în ianuarie, în creștere cu peste o treime față de decembrie, stabilind un nou record istoric. Puzderia de bani din piață pune presiune pe scăderea dobânzilor, care s-au adunat oricum în jurul ratei facilității de depozit de 6% pe an. Inclusiv ROBOR la 3 luni a scăzut la sub 6,2% în ianuarie, cu circa 10 puncte de bază sub nivelul din luna precedentă.
Guvernatorul Mugur Isărescu a spus în mai multe rânduri că despre reducerea ratei cheie se va discuta când inflația va veni sub dobânda cheie și va deveni clar că dezinflația este ireversibilă.
„În pofida ultimelor două date lunare privind inflația, care a scăzut sub nivelul ratei cheie, creșterea așteptată a indicelui prețurilor de consum în ianuarie și amânarea consolidării fiscale vor întârzia probabil discuțiile privind reducerile ratelor până la ședința din mai. Riscul de a veni cu prima reducere la ședința anterioară este semnificativ după ce guvernul a extins plafonul adaosului comercial pentru unele produse alimentare de bază, deși, respingerea Băncii Centrale Europene a ideii de tăiere prematură a dobânzilor susțin ipoteza noastră privind o reducere a dobânzii BNR în mai”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Inflația ar urma să sară în ianuarie la 7,3%, de la 6,6%, ca urmare impactului în prețuri al creșterilor de taxe de la începutul acestui an, dar mai apoi o să scadă la 7% și să se reducă gradual pe parcursul anului, arată Dascălu. BCR și-a revizuit prognoza de inflație pentru acest an de la 4,8% la 4,3%.
Și BNR a semnalizat că inflația va fi pe o traiectorie mai redusă decât cea anticipată în noiembrie – 6,8% la jumătatea anului, 48% în decembrie. Noua prognoză o să fie dezvăluită joi, cu ocazia prezentării noului raport de inflație.
Analiștii ING cred că BNR își va îndrepta atenția spre creșterea salariilor (de 15,5% pe an în decembrie), ca principal factor intern de alimentare a inflației. Totodată, banca centrală își va menține tonul privind nevoia unor noi măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
„Un alt pachet fiscal, dacă va fi adoptat cândva în acest an, cel mai probabil va prinde economia (și în special consumul privat) într-o fază de accelerare, prin urmare impactul inflaționist al impozitelor mai mari este probabil mai puternic față de recentul pachet fiscal, care a fost implementat în momentul în care creșterea a fost destul de scăzută din punct de vedere istoric”, scriu economiștii ING.
BNR va mai lua în seamă și riscurile internaționale, inclusiv cele care privesc lanțurile de aprovizionare și prețurile materiilor prime, pe măsură ce tensiunile din Marea Roșie și Orientul Mijlociu cresc, mai consideră analiștii ING, dar și cei ai BCR.
Ciprian Dascălu crede că tăierea prematură a dobânzilor este riscantă pentru BNR din cauza creșterii mai mari a produsului intern brut față de țările din Europa Centrală și de Est, a deficitului bugetar mai ridicat, a așteptărilor inflaționiste pe termen mediu peste ținta BNR, a creșterii ridicate a salariilor și a costurilor în creștere cu forța de muncă. De asemenea, în plan financiar, excedentul mare de lichiditate face ca dobânzile să fie sub rata cheie și băncile să fi scăzut deja în ultimul an cu circa 1 punct procentual unele rate de dobândă la împrumuturi.
BCR se așteaptă ca dobânda cheie să ajungă la 5,75% la finele anului.
Chiar dacă BNR va tăia rata cheie începând cu mai, impactul aceste decizii se va vedea mai târziu în ratele la credite. În primă fază, ROBOR va scădea, dar IRCC, ca urmare a modului de calcul (6 luni de la prima dată din media trimestrială și 3 luni de la ultima), va avea impact în ratele la creditele în derulare abia din toamnă, deși cel mai probabil din ianuarie 2025 într-un mod semnificativ.
