Andreas Treichl, directorul executiv al grupului austriac Erste, prezent în România prin BCR, spune că formula modificată a taxei pe activele bancare este „mult, mult mai puțin dureroasă” decât varianta inițială și critică mediul politic din România, care a lăsat un gust rău. Gernot Mittendorfer, directorul financiar al grupului, spune că BCR nu va scădea marjele de dobândă și nu va crește creditarea pentru a beneficia de o reducere a taxelor.
Erste estimează la 20 de milioane de euro impactul taxei bancare asupra rezultatului financiar al BCR.
„În ceea ce privește România, după cum știți, am avut o poveste destul de dureroasă la sfârșitul anului trecut, cu încercarea de a introduce taxe mari asupra unor industrii, inclusiv asupra sectorului bancar. Urmarea este destul de pozitivă, deoarece este în mod substanțial - mult, mult mai puțin dureros decât ne-am gândit că o să fie. Ce rămâne, însă, este un gust relativ rău al mediului politic din România”, a spus Treichl, într-o teleconferință dedicată analiștilor financiari și investitorilor.
Taxa pe active a fost redusă de la un cuantum de circa 1,2% pe an din toate activele financiare (cota varia în funcție de nivelul ROBOR, la circa 0,4% din creditele acordate firmelor și populației – cu excepția celor cu garanții de stat, precum Prima Casă. Totodată, în variantă modificată a OUG 114/2018 au fost excluse de la impozitare și alte active care ocupă un loc substanțial în bilanțurile băncilor, precum titlurile de stat sau plasamentele interbancare.
Guvernul PSD/ALDE a dat înapoi doar după ce agenția Standard & Poor’s i-a transmis că urmează să treacă la negativă perspectiva de rating suveran (aflat oricum pe cea mai de jos treaptă recomandată investițiilor), ca urmare a efectelor negative pe care le estima asupra mediului financiar cauzate de varianta inițială a taxei.
Oficialii Erste au fost întrebați și dacă plănuiesc reducerea marjelor de dobândă și creșterea creditării pentru a beneficia de reducerea taxei. Impozitul scade cu jumătate în cazul în care marja netă (calculată ca diferență între dobânda încasată la credite și cea plătită la depozite) se reduce cu 8% și cu încă încă jumătate dacă creditul crește cu 8% sau mai mult.
„Nu intenționăm să reducem marjele pentru a obține o reducere a impozitului, deoarece plata impozitului este o singură dată pe când marja este pentru totdeauna”, spune Gernot Mittendorfer, care adaugă că o creștere a creditului va lua în seamă mediul economic și cererea de împrumuturi și că nu va fi urmărită o creștere agresivă a bilanțului pentru a beneficia de stimulentul fiscal.
Treichl este și mai tranșant în legătură cu beneficiile fiscale ale creșterii creditului.
„Nu vom crește bilanțul nostru de împrumuturi din cauza unor stimulente fiscale și nu ne cereți să calificăm acea legislație prin care poți reduce o taxă dacă crești volumul. Vorbește de la sine”, explică directorul executiv al Erste.
„Infrastructura rămâne în urmă”
Treichl spune că cifrele de creștere economică ale României arată bine în comparație cu regiunea, însă suferă la capitolul calitate, fiind bazată pe consum, lucru ce se vede din creșterea deficitului de cont curent, în timp ce infrastructura rămâne în urmă.
„Puteți vedea în toate colțurile țării că dezvoltarea infrastructurii în România continuă să rămână în urmă în comparație cu alte țări din regiune, fie că este vorba de Croația, Ungaria, Slovacia sau Cehia. În toate aceste țări, infrastructura, în toate aspectele, se dezvoltă rapid, iar România continuă să rămână în urmă. Și dacă ascultați mai întâi discuțiile politicienilor români acum că au noua președinție, nu te face să te simți mult mai confortabil, sincer”, comentează Treichl.
BCR a încheiat primele trei luni din 2019 cu un profit net de aproape 268 de milioane de lei (56,6 milioane de euro), în creștere cu 6% față de perioada similară a anului trecut. Venitul net din dobânzi a crescut cu peste 17%. Soldul de împrumuturi a crescut cu 3% la peste 37,5 miliarde de lei (circa 7,9 miliarde de euro).
Grupul Erste a încheiat primul trimestru cu un profit net în creștere cu peste 12% la 377 de milioane de euro.
