“Taxele bancare au devenit o parte importantă în baza noastră de costuri. Ne așteptăm să crească în continuare ca urmare introducerii noii taxe din România, pe care o estimăm să fie în jur de 11 milioane de euro, până la 12 milioane de euro pe an”, a declarat Ralph Hammers, CEO al grupului ING, la audio-conferința cu investitorii ținută după anunțarea rezultatelor financiare pe primul trimestru din 2019.
Prin comparație, băncile din fața ING Bank România în clasamentul local după activ, au estimat niveluri ale taxei aferente anului 2019 de: 136 milioane de lei (circa 28 milioane de euro) - în cazul Băncii Transilvania, 20 milioane de euro - pentru BCR și 79 milioane de lei (circa 16 milioane de euro) - la BRD Groupe Societe Generale, niveluri care exclud posibile stimulente aduse de creșterea creditării sau de scăderea marjei nete practicate.
Taxa pe activele financiare plătită de bănci cu cote de piață peste 1% va fi de 0,4%, și de 0,2% pentru cele cu o cotă de piață de sub 1%. Plata se face semestrial, până pe 25 august. Băncile pe pierdere nu sunt impozitate, iar la cele cu profit, taxa nu va putea depăși nivelul profitului. Poate scădea însă cu jumătate pentru băncile care cresc creditarea peste o anumită țintă și/sau cu încă jumătate dacă reduc marja de dobândă dintre creditele și depozitele în lei sub un anumit nivel, ce va fi stabilit de către Guvern anual prin hotărâre – ținta pentru 2019 este 8%.
Costurile ce țin de reglementare ale grupului ING au crescut în primul trimestru, fiind și sezonier mai ridicate în primele trei luni, potrivit președintelui Ralph Hammers, din cauza taxei bancare din Belgia și a contribuțiilor la fondul de rezoluție înregistrate în această perioadă. “De la an la an, au crescut cu 4,5%, creștere ce oglindește dezvoltarea bilanțului nostrum, dar și anumite contribuții anuale în Polonia pe care acum le facem în primul trimestru”, a spus Hammers.
Reducerea costurilor este urmărită de grup, dar pentru unele piețe în care acesta vrea să continue să crească sunt acceptate majorări, a susținut, tot în fața investitorilor, Tanate Phutrakul, Chief Financial Officer ING Groep, precizân că este și cazul României. ”Acceptăm creșteri de costuri în piețele noastre Challenger & Growth, unde se văd creșteri robuste: în Australia, în Polonia, il locuri ca România, spre exemplu. Aceasta ne ajută de fapt pentru avnul veniturilor și al marjelor”, a arătat Phutrakul.
Profitul net ajustat al grupului ING a scăzut până la 1,12 miliarde euro în primul trimestru, de la 1,19 miliarde euro în perioada similară a anului trecut, sub nuvelul de 1,15 miliarde de euro anticipat de analiștii intervievați de Reuters.
În primul trimestru al acestui an provizioanele ING au crescut până la 207 milioane euro, de la 85 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Pe de altă parte, creditele acordate de ING au crescut cu 8,7 miliarde euro în primul trimestru iar depozitele clienților au crescut cu 4,8 miliarde euro.
Grupul nu a raportat rezultate la primul trimestru din 2019 separat pe toate țările unde are sucursale, cum este și cazul României.
Anul trecut a fost încheiat în România cu un profit net de 685 de milioane de lei, în creștere cu 39% față de 2017, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria de 25 de ani a sucursalei băncii olandeze în România. Veniturile băncii au crescut cu 27%, pe fondul creșterii creditării cu 21%, ceea ce a propulsat banca la o cotă de piață de 10,1%.
Soldul creditelor acordate clienților a crescut cu 4,42 miliarde lei în 2018, la 25,6 miliarde lei la sfârșitul anului 2018, un avans de 21%, de aproape trei ori mai rapid decât media pieței. Creșterea a venit atât din partea activității de creditare a persoanelor fizice, cât și a celor juridice. Cota de piață pe partea de creditare a crescut cu 1,2 pp în 2018, ajungând la 10,1% la finalul anului. În 2014, ING avea o cotă de piață de 4,8%.
Cota de piață pentru depozite a ajuns la 9,%, față de 8,4% la final de 2017, susținută de creșteri atât pe segmentul persoanelor fizice, cât și pentru persoanele juridice. Valoarea depozitelor a crescut cu 4,3 miliarde lei, cu 18% mai mult față de anul precedent, la 31,1 miliarde lei.
Costurile operaționale au crescut și ele cu 15%, la 864 milioane lei, iar costurile de risc au urcat cu 80%, în urma schimbărilor în modul de calculare a riscului de credit (impact de 175 milioane lei).
