„Se vede că apetitul băncilor în zona de agricultura a crescut”, spune Alexandrescu, la Profit.ro Maratonul Agriculturii.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Artesana, Carmistin, CEC Bank, Domeniile Sâmburești
În medie, creditarea în agricultură crește în fiecare an cu circa 10-15%, ajungând anul acesta în jurul a 33 de miliarde de lei credite acordate. În cazul CEC, creditele acordate fermierilor au ajuns de la 2,5 miliarde de lei la finele lui 2022 la 7 miliarde de lei.
„Interesul nostru, așa cum știți și dumneavoastră, este ca acești clienți pe care îi gestionăm să fie sănătoși, să fie profitabili, să aibă bani de rate”, spune Alexandrescu, care adaugă că o direcție dedicată agriculturii în bancă ajută la o mai bună gestionare a riscurilor și la controlul profitabilității clienților.
România este un mare exportator de cereale, dar și un importator de produse finite, cu valoare adăugată mai mare, ceea ce reprezintă o problemă, crede Alexandrescu.
Dacă firmele ar reuși, cu sprijinul creditelor de investiții de la bănci, să-și majoreze marjele de profit, atunci creditele de la bănci ar putea ajunge de la 33 de miliarde de lei la 70-80 de miliarde de lei, estimează Alexandrescu.
„Noi, în general, încurajăm pe toți clienții să facă investiții, fie că e vorba să-și crească cifra de afaceri, fie că e vorba să se eficientizeze. De la lucruri simple, să pună panouri fotovoltaice, astfel încât să nu mai plătească atât de mult curent, să își ia echipamente mai performante, care au o productivitate mai bună”, spune directorul direcției Agri din CEC Bank.
„Să știți că vedem progrese destul de mari. Adică dacă vorbim de acum 10-15 ani, când poate nu exista așa o educație financiară, ei au început să învețe și să fie mai bancabil și să înțeleagă mai bine ce înseamnă investiții”, adaugă el.
Alexandrescu trece în revistă și problemele din ultimii ani, care s-au acumulat și au dus la probleme pentru unii agricultori. Astfel, 2020 a fost un an secetos, 2021 a fost un an foarte bun, cu un record de 33 milioane tone de cereale, 2022 a fost un an de cumpănă (prețul gazului s-a dus în sus, inputurile agricole au crescut, cheltuielile de înființare au fost mai mari), 2023 a fost un an mediu și 2024 a fost din nou un an secetos.
„Gândiți-vă că dacă celor din producție primară nu le e bine, nici celor care vând, distribuie inputuri și semințe nu le e bine”, spune Alexandrescu. „Au fost anumite probleme în piață, care cred eu că s-au acumulat nu de anul ăsta, ci de perioadă mai lungă. Zic eu că cine rămâne în picioare acum... vor rămâne anumite locuri libere și se va profita de acest lucru”.
El trece în revistă și diversele scheme de garantare din partea statului derulate prin bănci, cum ar fi Rural Invest, Agro Invest, programe ce se închid în acest an, dar pentru care CEC a lansat o soluție de refinanțare.
„Noi ieri am dat drumul la un alt program prin care putem să refinanțăm aceste credite pe care ei le-au luat. Adică programele au fost pe perioada de trei ani, ei au luat creditul pe trei ani, acum trebuie să îl plătească pe tot înapoi. În acest sens, ne-am gândit împreună cu partenerii de la FGCR să creăm un alt program prin care să-i ajutăm, să poate să punem pe perioada mai lungă, astfel încât și banca să aibă în continuare garanție și confortul că acel client va plăti”, spune Alexandrescu.
Consumul de pui se acoperă din intern, porcul nu prea
Directorul CEC Bank vorbește despre creșterea capacității de producție și procesare, prin creditul OUG 43 și identifică și niște zone deficitare.
Astfel, dacă în producția de pui existăfoarte multe companii profitabile și care acoperă integral consumul intern, în cazul porcului importurile sunt 50% din consum, iar acum se încearcă creșterea industriei prin programe de reproducție – calculele CEC Bank arată că producția de porc mic în cadrul fermei costă cu 20% mai puțin decât achiziția unui godac de 20 de kile cu 100 de euro.
În cazul producției de legume și fructe, s-au înregistrat progrese, dar insuficiente.
„La zona de fructe și legume, chiar dacă avem sere competitive sau agricultori competitivi, nu avem totuși spații de depozitare și zona de sortare. Atunci noi mâncăm în general legume și fructe românești, doar în sezon”, spune Alexandrescu.
„Și cred eu că, așa cum în ultimii 10 ani agricultura românească a făcut mari progrese, cred eu că este loc de mult mai bine și inclusiv pentru sistemul bancar. Pentru că, dacă ei o duc bine, și noi putem să-i ajutăm mult mai mult, și cred eu că programele guvernamentale care au fost, i-au ajutat foarte mult și cele care urmează vor fi benefice pentru ei”, spune Alexandrescu.
