Comisia Europeană a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei României în 2019, de la 3,8% la 3,3%, potrivit prognozei de primăvară publicată marți.
Pentru anul viitor, Comisia preconizează un avans economic de 3,1%, de asemenea în coborâre comparativ cu o creștere de 3,6% estimată în raportul interimar din iarnă.
Și Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit, recent, estimările privind creșterea economiei românești în 2019 și 2020, la 3,1% și, respectiv 3%, cel mai pesimist scenariu referitor la evoluția produsului intern brut în rândul marilor instituții financiare internaționale.
Consumul privat, susținut de majorări salariale puternice, va rămâne principalul motor de creștere economică și în acest an, potrivit estimărilor Comisiei.
Investițiile sunt preconizate să își revină în 2019, însă exporturile ar putea fi afectate de o eventuală scădere a cererii la nivel global și european, precum și de creșterea susținută a costului unitar cu forța de muncă, în contextul în care majorările salariale depășesc creșterea productivității.
“Incertitudinea și imprevizibilitatea politicilor publice pot avea, de asemenea, un efect negativ asupra consumului și investițiilor, împiedicând creșterea economică. În cele din urmă, accelerarea inflației în primul trimestru al anului 2019 ar putea indica prețuri mai mari decât cele estimate inițial pe tot parcursul anului”, arată Comisia.
Executivul UE estimează că deficitul bugetar se va adânci la 3,5% din PIB în 2019 și la 4,7% din PIB anul viitor, de la 3% din PIB în 2018.
“Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor rămâne principala cauză. Cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă vor crește, de asemenea, deoarece punctul de pensie este stabilit să se majoreze cu 15% în septembrie 2019. De asemenea, se preconizează o creștere a investițiilor publice. În ceea ce privește veniturile, contribuțiile sociale se vor majora, grație creșterii salariale robuste”, potrivit documentului menționat.
Guvernul și-a construit proiecția bugetară pentru acest an pe o țintă de creștere economică de 5,5%, o rată a inflației de 2,8% și un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB. Deficitul ESA este prognozat la 2,57% din PIB.
