Euroins Insurance Group (EIG) a pierdut la Curtea Europeană procesul cu EIOPA, autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale, iar instanța a decis ca EIG să suporte și costurile de judecată. UPDATE Vezi mai jos mesajul Eurohold
În vara anului 2023, Euroins s-a adresat Curții de Justiție a UE și a cerut anularea raportului autorității europene de asigurări și pensii ocupaționale (EIOPA) privind solvabilitatea Euroins România, scrie Hotnews.ro. Firma din Bulgaria, lider RCA în România, a susținut că i-au fost încălcate drepturile.
- Euroins Eomânia, fostul lider RCA la care românii aveau asigurate peste 2 milioane de mașini, a rămas fără autorizația de funcționare după o decizie luată în data de 17 martie 2023 de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea a solicitat în instanță și deschiderea procedurii de faliment.
- Motivul? Fondurile de care Euroins trebuia să dispună pentru acoperirea datoriilor potențiale către toți asigurații au fost insuficiente, ASF susținând că firma ar avea un deficit de capital de solvabilitate (SCR) de 2,2 miliarde de lei și un deficit de capital minim (MCR) de 1,75 miliarde de lei.
- Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), care plătește despăgubiri în contul firmelor intrate în faliment, a primit de la creditorii Euroins peste 230.000 de cereri de plată, până la data de 31 martie 2024. Dintre acestea însă, doar peste 30.000 de cereri au fost aprobate la plată, sumele plătite păgubiților depășind 255,2 milioane de lei.
- Separat, în instanță, aproximativ 1.200 de păgubiți și creditori au de recuperat de la Euroins, 842 milioane de lei creanțe certe, restul sumelor solicitate în instanță depășind 3,1 miliarde de lei, potrivit datelor anunțate în primăvara acestui an de CITR, lichidatorul judiciar al asigurătorului.
În decizia luată în data de 16 octombrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) trece în revistă istoricul acestui proces, arătând că atât Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România, cât și instituția similară din Bulgaria i-au solicitat puncte de vedere legate de situația financiară a Euroins România în raport cu cerințele Directivei Solvabilitate II din UE.
Curtea de Justiție a UE a respins acuzațiile EIG, acționarul Euroins
Curtea Europeană de Justiție arată în decizia sa că raportul EIOPA a fost adoptat și transmis autorităților de supraveghere române și bulgare ulterior retragerii autorizației Euroins, iar instanța română a refuzat ca probă acest raport în procesul în care s-a cerut suspendarea deciziei ASF.
- „Curtea reține de la început că raportul atacat a fost adoptat și transmis autorităților de supraveghere române și bulgare la o dată ulterioară datei la care a fost adoptată decizia de retragere. Decizia de retragere a fost adoptată de autoritatea română de supraveghere la 17 martie 2023, iar raportul respectiv a fost adoptat la 28 martie 2023.
- În plus, Curtea subliniază, așa cum a procedat EIOPA, că instanța română aflată în sesizarea procedurii provizorii prin care se urmărea suspendarea efectelor deciziei de retragere a refuzat să admită raportul atacat ca probă în cadrul acestei proceduri provizorii.
- În aceste împrejurări, reclamanta nu poate susține în mod rezonabil că raportul atacat a avut efecte juridice obligatorii în ceea ce privește decizia de retragere sau în ceea ce privește decizia instanței române de judecată privind suspendarea efectelor acestei decizii”, se arată în decizia Curții.
În ceea ce privește conținutul raportului atacat, Curtea reține, printre altele, că acesta constă într-o evaluare a rezervelor tehnice brute și nete de reasigurare pentru portofoliul de răspundere civilă auto al Euroins România.
- „Se stabilește doar că Euroins România a avut o deficiență pe baza datelor transmise către EIOPA de către autoritatea română de supraveghere. În plus, raportul atacat nu conține recomandări cu privire la măsurile care trebuie adoptate față de Euroins România.
- Dimpotrivă, la pagina 7 din respectivul raport, se precizează că acesta se citește fără a aduce atingere competenței autorității române de supraveghere pentru supravegherea Euroins România”, menționează instanța UE.
Din aceste motive, Curtea de Justiție a UE a respins acțiunea EIG ca inadmisibilă. În plus a decis că EIG va suporta și cheltuielile de judecată efectuate de EIOPA în acest proces.
UPDATE Reprezentanții Eurohold au transmis mesajul de mai jos
"Cu referire la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (Ordinul CJEU) privind dosarul T-416/23 (link aici), privind cererea Euroins Insurance Group AD (EIG) de anulare a Asigurărilor Europene și Ocupațional. Raportul Autorității de Pensii (Raportul EIOPA) privind solvabilitatea Euroins România Asigurare-Reasigurare SA (Euroins România/EIRO), din 28 martie 2023, dorim să evidențiem câteva puncte cheie care pun în lumină acest caz, și anume:
●Demersul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Raportul EIOPA privind EIRO, inițiat de EIG, a urmărit în principal să identifice dacă acest raport avea vreo aplicabilitate juridică și dacă a fost obligatoriu pentru unele dintre autoritățile de reglementare implicate în cazul asigurătorului român;
●Ordinul CJEU, în practică, confirmă percepția noastră că Raportul EIOPA nu a avut valoare juridică și nu a fost un document obligatoriu din punct de vedere juridic (par. 46 din Ordin). Ca urmare, Raportul EIOPA nu ar fi putut să ofere nicio bază pentru (1) orice alte decizii ale instanțelor române și/sau (2) orice declarații ulterioare ale reprezentanților ASF privind situația financiară și solvabilitatea EIRO (pe baza partea divulgată a Raportului EIOPA în unele mass-media românești la 5 aprilie 2023, precum și următoarele declarații publice ale unor oficiali ASF, cu privire la acest Raport EIOPA). Spre deosebire de aceasta, nu numai unii foști oficiali ai ASF au comentat public acest raport pentru a sprijini revocarea ilegală a licenței de funcționare a EIRO, ci, în plus, l-au folosit ca instrument pentru a specula în continuare cu privire la situația financiară și solvabilitatea EIRO. Pe deasupra, fosta conducere a ASF a încercat să-l prezinte drept probă la instanța română atunci când a solicitat falimentul asigurătorului român, obținând astfel un avantaj injust, în timp ce, în același timp, companiei EIG i-a fost constant refuzat accesul la acest raport de către EIOPA.
●Raportul EIOPA nici nu a putut fi folosit în fundamentarea deciziei fostei conduceri a ASF de a retrage licența EIRO (hotărâre care este contestată în prezent la instanțele române și este încă pe rol) și nici nu ar putea genera efecte juridice care urmează a fi considerate obligatorii fie de către instanțele române, fie de către ASF;
●Ordinul CJEU, din păcate, confirmă înțelegerea noastră că revocarea licenței EIRO a fost făcută de către conducerea anterioară a ASF cu rea intenție, iar Raportul EIOPA (și EIOPA însuși) a fost folosit incorect de unii oficiali ASF pentru acțiuni rău intenționate.
●Având în vedere faptul că Raportul EIOPA a fost întocmit prin numeroase și diverse nereguli, printre care (1) faptul că s-a bazat pe date care nu fuseseră nici furnizate și nici verificate de EIRO; (2) EIRO nu a participat în niciun fel la pregătirea prezentului raport și nu i s-a adresat nici măcar o singură întrebare pe parcursul procesului de către EIOPA; (3) EIG a avut acces la acest Raport prea târziu, când licența de funcționare a EIRO a fost revocată și instanța română a trimis deja EIRO în faliment; Decizia CJEU confirmă încă un fapt, și anume - Raportul EIOPA nu are valoare juridică și nu a avut niciodată vreo valoare juridică pentru nimic. Ca să nu mai vorbim de faptul că Raportul EIOPA a vizat în mod predominant doar un fragment din operațiunile EIRO într-o perioadă trecută care nu are nimic de-a face cu motivul formal al revocării licenței asigurătorului român - mai exact, contractele de reasigurare ale EIRO valabile până la 31 decembrie. 2022, în timp ce contractul de reasigurare existent al Euroins România la momentul retragerii licenței (17 martie 2023) nu era un subiect în acest Raport EIOPA.
În concluzie, decizia CJEU reiterează ceea ce EIG a afirmat întotdeauna: revocarea licenței EIRO a fost o încălcare directă a principiilor de bază ale statului de drept și a declarațiilor unora dintre reprezentanții conducerii anterioare a ASF, care au scurs o parte a Raportului EIOPA către mass-media din România în încercarea de a folosi un document neobligatoriu din punct de vedere juridic pentru a-și fundamenta decizia ilegală. Din păcate, victimele acelor acțiuni răuvoitoare comise de foștii funcționari ASF au fost asigurații și părțile vătămate ale Euroins România. EIG și acționarii săi vor continua să lupte pentru drepturile acestor asigurați și părțile vătămate prin toate mijloacele legale.
Decizia CJEU cu privire la Raportul EIOPA - un raport care în sine nu are consecințe juridice și, prin urmare, nu poate fi atacat, confirmă încă o dată justiția deciziei EIG de a iniția proceduri arbitrale la autoritatea arbitrală independentă din Washington – ICSID, care a fost singura modalitate de a proteja drepturile companiei".
