Fondul suveran de investiții pe care actualul guvern intenționează să îl creeze ar putea face primele investiții în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, și poate fi alimentat cu câteva miliarde de euro doar din vânzarea unor pachete minioritare de acțiuni la companiile cu capital de stat, fără ca statul să cedeze controlul acestora, a declarat, pentru News.ro, președintele consiliului de administrație al Bursei de Valori București (BVB), Lucian Anghel, în marja conferinței internaționale Euromoney, organizată la Viena. Principalul avantaj al fondului este faptul că poate fi folosit pentru a finanța proiecte fără a afecta deficitul bugetar.
Programul de guvernare al actualului guvern prevede, ca principală măsură pentru stimularea investițiilor publice, crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.
"Fondul ar putea să atingă cel puțin două obiective. Primul obiectiv, dacă ne uităm la modelul polonez, care este cel mai apropiat de ceea ce am putea noi să implementăm, este ca investițiile pe care le realizează acest fond să nu intre în deficitul bugetar, nu este considerat de Eurostat cheltuială publică. Al doilea obiectiv este ca, la fiecare euro investit de stat, și sectorul privat să vină cu cel puțin un euro. Efectul de multiplicare poate să fie chiar de patru ori, adică statul să pună 1 leu, iar privatul să adauge 4 lei", a spus Anghel, pentru News.ro.
În acest fel, efectul real în economie ar fi unul major și ar depăși cu mult efectul care se realizează în mod obișnuit prin cheltuieli publice, consideră președintele consiliului de administrație al bursei.
Pentru ca banii investiți din fond să nu intre la categoria investițiilor publice și să afecteze deficitul bugetar, este nevoie de plasamente minoritare din partea acestui vehicul suveran.
"Investiția fondului suveran într-un proiect nu trebuie să depășească 49%. Adică 51% trebuie adus de către fonduri de investiții, instituții financiare internaționale - precum BERD, BEI, IFC -, fonduri de pensii sau orice alți investitori", a explicat Anghel.
În plus, fondul ar putea îmbunătăți și intermedierea financiară, aflată la un nivel scăzut în România.
CITEȘTE ȘI CCR amână din nou decizia pe Legea conversiei creditelor în franci elvețieni, pentru 7 februarie În cazul Poloniei, guvernul lucrează cu un fond suveran de investiții și cu o bancă de investiții, iar resursele fondului suveran vin din listări de pachete minoritare ale companiilor de stat și din dividendele plătite de companiile de stat, în principal.
"În principiu, România are mare nevoie de un fond de dezvoltare, care să investească pe termen lung în dezvoltarea economică a țării. Acest fond, prin investițiile pe care le realizează, va crește produsul intern brut, valoarea adăugată, va crea noi locuri de muncă și, implicit, va crește bunăstarea românilor pe termen lung, pe baza unui proces investițional", a afirmat Anghel.
Totuși, el a avertizat că succesul sau eșecul ideii depinde de calitatea investițiilor pe care le va realiza.
"Vor fi esențiale investițiile făcute, și nu numai legat de ce investește fondul, ci și de ce reușește să realizeze împreună cu mediul privat. (...) Instituțiile financiare internaționale se vor alătura investițiilor acestui fond în proiecte care au rațiune economică, care au un randament la un nivel corespunzător", a menționat Anghel.
Economistul avertizează că guvernul trebuie să aibă în vedere toate detaliile la constiuirea fondului pentru a evita un eșec.
"Detaliile constituirii acestui fond sunt esențiale. Detaliile vor face diferența între un succes pe termen lung și un eșec. Cred în acest fond, cred că este util pentru România un astfel de fond de care discutăm deja de patru-cinci ani și nu cred că trebuie să mai așteptăm cinci ani", a spus Anghel.
Șeful Bursei a explicat care sunt termenele realiste în constituirea fondului suveran românesc.
CITEȘTE ȘI Șefii băncilor globale se pregătesc de transferarea operațiunilor din Marea Britanie, din cauza Brexit "Din momentul în care fondul se constituie, în Polonia a durat 18 luni până la prima investiție. Adică prima investiție s-ar putea face când România împlinește 100 de ani de la Marea Unire, în 2018, dacă luăm acum decizia. Putem crea un fond pentru următorii o sută de ani, care să dezvolte economia românească", a menționat Lucian Anghel.
Șeful consiliului de administrație al BVB consideră că, pentru reușita ideii, este nevoie de folosirea pieței de capital.
"Statul ar putea face rost de câteva miliarde de euro prin vânzarea de pachete minoritare ale companiilor listate, menținându-și controlul prin dețineri de cel puțin 51%. Spre exemplu, la o companie la care statul are 70%, poate să vândă 19%, astfel încât să rămână cu 51%, iar banii obținuți se pot duce în acest fond", a argumentat Lucian Anghel.
O altă sursă de bani pentru stat este listarea altor companii atractive pentru investitori.
"De exemplu, Hidroelectrica, dar și alte companii. În plus, la companiile la care statul are dețineri minoritare, pachetele pot fi vândute", a mai spus Anghel.
Potrivit programului de guvernare, fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri și din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă și hoteluri aparținând "unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul", fără a da detalii.
"Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați", arată documentul.
Fondul ar trebui să aibă ca efect "apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren", menționează autorii programului de guvernare.
Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani ar urma să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcția unui spital republican și a opt spitale regionale. "Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde euro", mai arată documentul.
Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru construcția de autostrăzi și căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.
Guvernul promite și dezvoltarea industriei de armament din fonduri de la FSDI, "prin extinderea capacităților fabricilor existente", fără a da detalii.
Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a admis în 4 ianuarie, în cadrul audierii în comisiile parlamentare, că fondul național de investiții de 10 miliarde euro va trebui validat de piețele financiare pentru a nu deveni un eșec.
