Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat ieri un nou pachet de măsuri de stimulare, în contextul creșterii economice modeste și al încetinirii inflației. Astfel, instituția a decis, la ședința de politică monetară, să reducă dobânda la facilitatea de depozit cu 10 puncte de bază, la un minim record de -0,5%. Totodată, BCE a decis să reia achizițiile de obligațiuni, într-un ritm lunar de 20 de miliarde euro, începând cu luna noiembrie. În același timp președintele Mario Draghi, la conferința de presă, a anunțat că banca a redus previziunile de creștere economică pentru Zona Euro la 1,1% (de la 1,2% în iunie și, atenție, de la 1,7% în ianuarie) pentru 2019 și la 1,2% (de la 1,4% în iunie) pentru 2020. Totodată, instituția a redus prognozele de inflație la 1,2% (de la 1,3% în iunie) în acest an, la 1,0% (de la 1,4% în iunie) în 2020 și la 1,5% (de la 1,6% în iunie) în 2021. Reducerea estimărilor de creștere economică și de inflație vine ca o justificare pentru pachetul de măsuri de relaxare monetară anunțat.
Bursele europene, care crescuseră încă de dimineață, înaintea reuniunii politicii monetare de mai târziu a BCE, în urma câștigurilor de peste noapte din Asia și din seara precedentă de pe Wall Street, au încheiat ziua pe verde după noile măsuri de stimulare luate de Banca Centrală Europeană (ECB), în eforturile de a combate riscurile de recesiune cu o reducere a ratei și mai multe achiziții de obligațiuni.
Și principalii indici bursieri americani au încheiat sesiunea de ieri cu câștiguri, întrucât tensiunile comerciale s-au mai redus după ce președintele american Donald Trump a anunțat o amânare de două săptămâni la creșterea tarifelor pentru bunuri chineze de 250 miliarde dolari, ”ca un gest de bunăvoință” înainte de o altă rundă de negocieri în zilele următoare. Cifrele dinspre economie nu au fost atât de pozitive pentru cei care pariază pe măsuri de stimulare înaintea deciziei de politică monetară a Federal Reserve (FED) de săptămâna viitoare, căci inflația de bază din Statele Unite (SUA) a crescut mai mult (+0,3%) decât așteptările (+0,2%). Acțiunile Anheuser-Busch InBev NV (+3,39%) s-au apreciat după ce producătorul numărul unu de bere la nivel mondial a declarat că vrea să reia listarea subsidiarei sale din regiunea Asia-Pacific, operațiune pe care a anulat-o în luna iulie din cauza cererii reduse. Compania spera să obțină 9,8 miliarde dolari în urma Ofertei Publice Inițiale (IPO), bani care ar fi ajutat-o să-și reducă datoria masivă. Acum, AB InBev intenționează să obțină aproximativ cinci miliarde dolari, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, iar listarea propriu-zisă va avea loc în 30 septembrie, după ce în prealabil, în 23 septembrie, ar urma să fie stabilit prețul acțiunilor.
La Bursa de Valori București (BVB) putem da ușor copy-paste la evoluțiile din ultimele zile, căci nu prea este nimic de adăugat. Deja cred că toată lumea s-a obișnuit cu variațiile reduse ale cotațiilor și volumele extrem de reduse, de data aceasta 4,23 milioane euro. Și tot ca de obicei, acțiunile Fondului Proprietatea (FP +0,44%, cu peste jumătate din rulajele de ieri) și ale Băncii Transilvania (TLV -0,21%) au fost printre cele mai tranzacționate. Ieri, în topul lichidității s-au mai aflat OMV Petrom (SNP -0,73%), BRD Groupe Societe Generale (BRD +0,30%) și Electrica (EL +0,45%).
Pe piața valutară toți ochii au fost pe moneda unică europeană (EUR), extrem de volatilă, așa după cum era de așteptat, după comunicatul ECB și pe parcursul conferinței de presă a președintelui Mario Draghi. Astfel, după o creștere inițială, perechea EUR/USD a scăzut circa 140 puncte, pentru a recupera ulterior întreaga mișcare, închiderea pozitivă mărind șansele unei aprecieri în zilele următoare.
Am consemnat a treia zi consecutivă de scădere pentru cotațiile petrolului (care face ca tendința descendentă începută în aprilie să se mențină cumva intactă), evoluție favorizată (măcar) de trei factori. În primul rând, așa după cum apuneam și ieri dimineață, demiterea de către președintele Donald Trump a consilierului pe probleme de securitate John Bolton, perceput în opinia publică americană ca un promotor al războaielor, scade dramatic șansele unei confruntări cu Iranul. În al doilea rând, Agenția Internațională de Energie (IEA) a scăzut iarăși prognoza pentru cererea globală de petrol și, nu în ultimul rând, managerii de fonduri și-au redus pozițiile long pe țițeiul CrudeWTI, respectiv Brent, la cel mai redus nivel din ultimele două luni.
