O declarație a președintelui Federal Reserve (FED) Jerome Powell (în care sugestia puternică este că banca centrală americană va reduce ratele de dobândă), dar și posibilele reechilibrări de portofolii ale fondurilor (la finalul unei luni cu un puternic raliu al bondurilor și o prăbușire a acțiunilor), au făcut ca spre finalul sesiunii de vineri să asistăm pe Wall Street la o revenire a cotațiilor.
Iată declarația la care făceam referire și după care piețele iau în calcul acum șanse de 85% de tăiere a ratelor cu 25 puncte de bază în martie și chiar de 70% pentru o reducere cu 0,50%: ”Fundamentele economiei Statelor Unite rămân puternice. Cu toate acestea, coronavirusul prezintă riscuri în evoluție pentru activitatea economică. Rezerva Federală monitorizează îndeaproape evoluțiile și implicațiile acestora pentru perspectivele economice. Vom folosi instrumentele noastre și vom acționa după caz pentru a sprijini economia”. Până la final doar indicele tehnologic NASDAQ (+0,01%) a reușit să recupereze în totalitate pierderea inițială, astfel că ședința s-a încheiat din nou pe roșu (a 7-a consecutiv), consființind o săptămână memorabilă pentru indicii bursieri americani, cu cele mai slabe performanțe (DJIA -13%, S&P500 -12%, NASDAQ -11%) din octombrie 2008, de la falimentul Lehman Brothers. Mișcările extreme din săptămâna încheiată s-au reflectat cel mai bine în indicele de volatilitate VIX, calculat și publicat de Chicago Board Options Exchange (CBOE) în funcție de cotațiile din piața opțiunilor, care a închis vineri la peste 40 puncte (cu un maxim intraday de aproape 50), cel mai ridicat nivel din octombrie 2011. A fost o variație săptămânală de 222%, iar creșterea de circa 180% a egalat practic cel mai mare avans din întreaga istorie (183% în 05.2010), începută în 1990.
Fuga din activele riscante s-a văzut și pe piața bondurilor, unde randamentul titlurilor americane la 10 ani s-a tranzacționat vineri la un nou minim istoric (1,17%), după ce trecuse zilele trecute sub cifra din 2016 (1,32%). Și yieldurile obligațiunilor americane de 30 ani au scăzut iarăși puternic și au stabilit o nouă valoare minimă record (1,67%), mult sub cea din 2019 (1,90%).
În condițiile în care investitorii și-au redus expunerile pe activele considerate riscante și s-au refugiat în titluri de stat, majoritatea burselor europene au scăzut (și) vineri cu peste trei procente, ceea ce a dus declinul din această săptămână (cea mai proastă de la criza financiară din 2008) pentru indicii majori la cifre greu de intuit cu doar câteva zile în urmă (FTSE100 -11,60%, DAX -12,56%, CAC40 -12,49%). Din nou acțiunile companiilor aeriene și operatorilor din turism s-au depreciat cel mai mult, de exemplu TUI (-9,02% și -30% la nivelul întregii săptămâni) International Airlines Group (-8,42%, după ce compania-mamă a British Airways a anunțat că nu poate estima un nivel al câștigurilor din acest an, din cauza incertitudinilor cu privire la efectul coronavirusului), Air-France KLM (-6,40%) sau Lufthansa (-4,73%). Pe de altă parte acțiunile Rolls-Royce (+3,23%) au crescut după ce producătorul britanic de motoare pentru avioane a raportat o pierdere mai mică în 2019 comparativ cu anul anterior.
Și Bursa de la București (BVB) a încheiat săptămâna cu una dintre cele mai negative ședințe din ultimii ani, cu scăderi de peste 4% pentru majoritatea acțiunilor din topul lichidității, iar finalul lunii probabil că a atras în piață și investitori instituționali din afară în contextul rearanjărilor de portofolii și a vânzărilor agresive de pe bursele globale. Dacă ne referim la volumele de tranzacționare, cele 29,02 milioane euro de vineri (unele excepționale, în top trei în ultimul an, alături de ședințele din 31.05 și 20.11) stabilesc pentru ultima săptămână o medie zilnică de 18,41 milioane euro, ceea ce însemnă a doua cea mai tranzacționată săptămână la BVB din decembrie 2018, de la celebra ordonanță 114. Cele mai mari rulaje s-au făcut, ca în majoritatea ședințelor din ultima perioadă, cu acțiunile Banca Transilvania (TLV -5,07%), Fondul Proprietatea (FP -3,79%), Romgaz (SNG -2,67%), OMV Petrom (SNP -7,67%) și BRD Groupe Societe Generale (BRD -4,62%). În acest context principalii indici autohtoni au înregistrat în săptămâna încheiată unele dintre cele mai mari pierderi din ultimii ani (BET -10,02%, BET-FI -12,78%, NET-NG -10,28%), ceea ce face ca randamentele de la începutul anului să devină negative atât pentru indicele reprezentativ (BET -8,58%), cât și pentru cel financiar (BET-FI -4,15%), în timp ce indicele sectorial energetic și-a mărit pierderea (BET-NG -13,83%).
Pe piața valutară sentimentul de risk-off s-a manifestat din plin, astfel încât perdantele au fost monedele riscante (commodities), adică dolarul australian (AUD), neozeelandez (NZD) și canadian (CAD), în timp ce la polul opus s-au aflat monedele de refugiu (safe heaven), respectiv yenul japonez (JPY, cu o creștere de peste 300 puncte în raport cu dolarul american USD) și francul elvețian (CHF). De remarcat și aprecierea monedei unice europene (EUR), perechea EUR/USD crescând cu circa 200 pips de la minimele (1,0780) din 20.02. În ceea ce privește moneda națională, leul (RON) se tranzacționează la minime istorice în raport cu euro (EUR), cursul stabilit vineri de Banca Națională a României (BNR) fiind de 4,8127.
În condițiile în care extinderea epidemiei provocată de coronavirus provoacă temeri legate de încetinirea cererii de țiței la nivel mondial, a fost o săptămână dezastroasă pentru cotațiile petrolului, care în cele cinci zile consecutive de scădere au pierdut aproape 14% (un record în ultimii 12 ani pentru CrudeWTI), în timp ce prăbușirea de vineri a dus prețul aurului cu circa 7% mai jos față de maximul din ultimii șapte ani (1688 dolari pe uncie) de luni 24 februarie.
