Amplificarea tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China au afectat puternic piețele financiare săptămâna trecută. Indicii bursieri globali au înregistrat scăderi mari, în timp ce activele considerate mai sigure, precum yenul japonez, francul elvețian, aurul și obligațiunile guvernamentale, au crescut. Vineri am consemnat o nouă zi roșie pe Wall Street, scăderile puternice ale acțiunilor din sectorul tehnologic consființind cea mai proastă săptămână din 2019 pentru principalii indici bursieri americani (DJIA -2.63%, S&P 500 -3.14% și NASDAQ -3.98%).
Încrederea investitorilor a fost afectată de temerile crescute privind războiul comercial și incertitudinea cu privire la următoarea mișcare a Federal Reserve (FED), în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale suplimentare de 10% pentru bunuri chinezești de 300 miliarde dolari, afirmând că Beijingul nu și-a respectat promisiunea de a cumpăra mai multe produse agricole din Statele Unite. Noile tarife ar urma să intre în vigoare începând cu 1 septembrie, ridicând valoarea importurilor chinezești taxate suplimentar la 550 miliarde dolari și vizează, în principal, bunuri de larg consum comercializate în SUA, analiștii estimând că măsura va afecta în mod direct consumatorii americani. În replică, China a anunțat vineri că nu se va lăsa șantajată și a avertizat că va lua contramăsuril necesare pentru a-și proteja interesele de bază , acestea putându-se îndrepta spre sistarea vânzărilor de minerale rare către companiile americane, sau devalorizarea yuanului. Pe de altă parte piața muncii din Statele Unite continuă cea mai lungă perioadă de expansiune, dar încetinește treptat. Potrivit datelor publicate vineri de către Departamentul American al Muncii, economia SUA a creat în iulie 164,000 locuri de muncă, evoluție apropiată de estimările analiștilor, însă cifrele pentru cele două luni anterioare au fost revizuite în scădere, astfel că numărul mediu de posturi create în ultimele 3 luni este cel mai mic din ultimii aproape 3 ani. Rata șomajului s-a menținut la 3,7% luna trecută, aproape de minimul ultimilor 50 de ani, iar salariul mediu orar a crescut cu 3,2% în ritm anual, depășind așteptările.
Și în Europa săptămâna s-a încheiat cu scăderi mari pentru principalii indici bursieri. Cel mai mult a scăzut indicele francez CAC40 (-3,57%), urmat de cel german DAX (- 3,11%, ajuns la 11,872.44 puncte, cel mai mic nivel din ultimele două luni), și cei de la Milano (FTSE MIB -2,41%) și Londra (FTSE100 -2,34%). Resursele de bază, automobilele și tehnologia au fost printre sectoarele cu cele mai mari pierderi. În ceea ce privește raportările la trimestrul doi, banca Credit Agricole (-4,88%) și producătorii de componente pentru industria auto Valeo (-6,79%) și Faurecia (-6,04%) s-au numărat printre companiile franceze cu venituri sub așteptări, în timp ce banca britatnică RoyalBankOfScotland (-6,54%), compania aeriană anglo-spaniolă InternationalAirlinesGroup(+7,39%), cea mai mare companie germană de asigurări din Allianz (-3,54%) și grupul austriac de ingineria plantelor Andritz (+5,78%) au fost printre cele care au înregistrat rezultate financiare solide. Au scăzut puternic și acțiunile companiei multinaționale germane BMW (-4,21%), deși trimestrul al doilea a adus un record de vânzări (647,500 vehicule, cu 1,5% mai multe decât anul trecut). Veniturile s-au ridicat la 25,7 miliarde euro (+3%), în timp ce profitul operațional a scăzut cu 20%, la 2,2 miliarde euro.
Ziua de vineri a fost negativă și la Bursa de Valori București, însă corecțiile au fost mult mai mici comparativ cu piețele europene. Rulajul pieței de acțiuni a fost de 7,83 milioane euro, chiar sub media zilnică a săptămânii (8,11 milioane) și a lunii iulie (8,22 milioane). Din păcate, jumătate dintre aceste volume s-au efectuat pe un singur emitent, respectiv Fondul Proprietatea (FP -0,91%), urmat în topul lichidității de acțiunile Banca Transilvania (TLV -1,25%), OMV Petrom (SNP -0,50%), SIF Moldova (SIF2 %, pe care s-a realizat și singurul transfer special din piața deal, în valoare de 2 milioane lei) și Romgaz (SNG +0,76%). De remarcat că indicele, financiar BET-FI s-a depreciat cu 0,58%, trecând iarăși sub valoarea rotundă de 40,000 puncte (39.856,04), iar celălalt indice sectorial, cel energetic BET-NG, a foat singurul care a închis pe verde (+0,16%).
Pe piața valutară aversiunea la risc din finalul săptămânii a făcut ca monedele de refugiu, adică yenul japonez (JPY) și francul elvețian (CHF), să se aprecieze în timp ce perdantele au fost dolarul australian (AUD) și cel neozeelandez (NZD), dar și lira sterlină (GBP), după cel mai abrupt declin lunar începând din octombrie 2016, în contextul în care crește probabilitatea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie fără un acord.
Cotațiile petrolului și-au revenit vineri după prăbușirea de 7% de joi, cea mai mare pierdere zilnică din ultimii 4 ani, în timp ce aurul s-a scumpit într-o săptămână în care a reapărut în piețe aversiunea la risc.
