Cresomicina, un compus inovator, a furnizat rezultate promițătoare împotriva tulpinilor de bacterii care sunt rezistente la medicamentele existente prezent.
Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile evoluează într-un mod care face ca antibioticele tradiționale să fie ineficiente împotriva lor, scrie News.ro.
Acest fenomen a făcut ca multe dintre medicamentele existente să devină depășite, ceea ce reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică la nivel mondial.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au creat acum „o nouă armă” potențială în lupta împotriva superbacteriilor.
Molecula sintetică a echipei s-a dovedit foarte eficientă împotriva bacteriilor rezistente la medicamente.
Compusul sintetic, cresomicină, s-a arătat capabil să ucidă, în studiile de laborator, numeroase tulpini de bacterii rezistente la medicamente, inclusiv agenți patogeni notorii precum Staphylococcus aureus (stafilococul auriu – cel mai periculos dintre toate speciile de stafilococi și care provoacă una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la om, generând mai multe afecțiuni) și Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic), un alt patogen periculos și greu de tratat, care reprezintă cea mai răspândită dintre bacteriile găsite în spitale, fiind frecvent implicat în așa-numitele infecții nosocomiale – infecții asociate asistenței medicale.
Studiul a fost publicat joi, în revista Science.
„Deși nu știm încă dacă cresomicina și medicamentele ca aceasta sunt sigure și eficiente la om, rezultatele noastre arată o activitate inhibitoare semnificativ îmbunătățită împotriva unei liste lungi de tulpini bacteriene patogene, care ucid peste un milion de oameni în fiecare an, în comparație cu antibioticele aprobate clinic”, afirmă autorul studiului, Andrew Myers, profesor de chimie și biologie chimică la Harvard, într-un comunicat al universității.
Cresomicina se remarcă prin capacitatea sa de a se lega mai eficient de ribozomii bacterieni – mașinării moleculare din interiorul celulelor care produc proteine.
Multe antibiotice țintesc acești ribozomi, dar bacteriile au dezvoltat apărări care își protejează ribozomii de astfel de medicamente.
Concepția cresomicinei depășește aceste apărări, oferind o nouă abordare a terapiei cu antibiotice.
Acest antibiotic face parte dintr-un efort mai amplu al echipei de la Harvard de a crea compuși care pot combate superbacteriile, care au dezvoltat rezistență la mai multe antibiotice.
Munca lor este susținută de o subvenție de 1,2 milioane de dolari din partea Acceleratorului bifoarmaceutic pentru combaterea bacteriilor rezistente la antibiotice/Combating Antibiotic-Resistant Bacteria Biopharmaceutical Accelerator (CARB-X), un parteneriat global non-profit cu sediul la Universitatea din Boston care finanțează cercetarea și dezvoltarea în fază incipientă a produselor antibacteriene.
Cât de mortale sunt superbacteriile rezistente la antibiotice
Potrivit Centrului american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), în fiecare an apar peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antimicrobiene.
Aceste infecții au ucis cel puțin 1,27 milioane de persoane la nivel mondial și au fost asociate cu aproape 5 milioane de decese suplimentare în 2019.
Inspirându-se de la lincosamide – o clasă de antibiotice care include medicamentul clindamicină, utilizat pe scară largă – cresomicina este complet sintetică și prezintă modificări chimice care nu pot fi obținute prin procesele tradiționale de fabricare a medicamentelor.
Această abordare inovatoare permite crearea unor antibiotice care ar putea depăși limitele tratamentelor actuale.
Dezvoltarea cresomicinei a implicat o tehnică numită sinteză bazată pe componente, o metodă care permite construirea de molecule complexe prin asamblarea unor componente mari, la fel de complexe, în etapele ulterioare ale sintezei.
Această strategie, comparată cu construirea cu secțiuni prefabricate dintr-un set lego, permite producerea și testarea rapidă a sute de potențiali candidați la medicamente, accelerând procesul de descoperire a medicamentelor.
„Antibioticele constituie fundația pe care este construită medicina modernă”, notează coautorul studiului, Kelvin Wu, un student absolvent al Harvard.
„Fără antibiotice, multe proceduri medicale de ultimă oră, cum ar fi intervențiile chirurgicale, tratamentele împotriva cancerului și transplanturile de organe, nu pot fi efectuate”, notează el.
Cercetarea a primit sprijin din diverse surse, inclusiv de la Institutele naționale americane de Sănătate (NIH), Fundația Națională de Știință și de la Acceleratorul Biomedical Blavatnik de la Harvard.
