Medicii de familie de la nivelul Capitalei au primit în această perioadă de la DSP o informare cu privire la paralizia acută flască, inclusiv definiția de caz pentru PAF, astfel încât un potențial caz să poată fi observat/diagnosticat rapid. Definiția de caz trimisă medicilor de DSPMB vine ca urmare a unei adrese INSP referitoare la circulația poliovirusurilor în Europa, precum și la reîncadrarea României la risc înalt pentru importul de poliovirusuri de către OMS din cauza acoperirilor vaccinale în scădere pentru componenta polio, cât și a supravegherii polio suboptimale.
Potrivit documentului, un caz de PAF este definit ca fiind ”o personaă sub 15 ani, care se prezintă cu debut brusc de paralizie flască (moale, lipsă de rezitență la mișcarea de flexie) sau slăbiciune musculară din orice cauză sau orice persoană de orice vârstă cu boală paralitică dacă poliomielita e suspectată de un clinician”, scrie News.ro
Conform datelor INSP, publicate prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, analiza rezultatelor estimării acoperirii vaccinale la vârsta de 12 luni pentru copiii născuți în luna iulie 2023 ( cele mai recente date publicate pe site) arată o acoperire vaccinală de 66, 7 % în mediul urban și de 60, 4% în mediul rural pentru vaccinarea anti polio, o rată extrem de mică având în vedere că acoperirea vaccinală optimă este de peste 95%. Rate scăzute de vaccinare sunt înregistrate și în cazul altor vaccinuri, așa cum se poate observa în tabel.
Și în anul 2022, tot aferent lunii iulie și tot la capitolul poliomieltă, acoperirea vaccinală era situată la un nivel suboptimal, de sub 95%. Astfel, în mediul urban cu 3 doze VPI exista o acoperire vaccinală de 80,2% iar în mediul rural de 71,9%. Rate scăzute de vaccinare sunt înregistrate și în cazul altor vaccinuri. Primul loc între motivele nevaccinării corespunzătoare vârstei îl ocupă neprezentarea la medic pentru imunizare.
În România, conform schemei naționale de vaccinare, vaccinul anti polio (vpi) se face în trei doze, la 2 luni, la 4 luni și la 11 luni.
Ce spun reprezentanții INSP despre poliomielită și transmiterea acesteia. Există două țări endemice de poliovirus, Afganistan și Pakistan, de unde virusul poate fi importat în țările unde acoperirea vaccinală este suboptimală.
„Poliomielita este dată de infecția cu poliovirus.
Transmiterea este interumană, în principal fecal-orală (virusul polio se multiplică în intestin și se elimină prin materiile fecale) sau pe cale oral-orală. Virusul polio are potențial mare de contagiozitate, motiv pentru care un individ poate infecta toti indivizii neimunizați dintr-un grup/casă, mai ales dacă sunt precare condițiile de sanitație și igienă.
Perioada de timp dintre infectare și aparitia primelor simptome este de 3-35 zile, pentru forma paralitică fiind de 7-21 zile. Dintre persoanele infectate, mai puțin de 1 % dezvoltă paralizia, 1-2% prezintă meningita aseptică cu dureri de cap, gât, spate și/sau abdomen, dureri la nivelul extremităților, febră, vărsături, letargie și iritabilitate, restul prezintă simptome minore de infecție virală sau sunt asimptomatici.
După instalarea paraliziei, virusul este excretat câteva săptămâni, cu o perioadă maximă de excreție în primele 14 zile.
Unicul rezervor pentru poliovirus este considerat omul. Copiii sunt cei afectați de paralizie, în special grupa de vârstă sub 5 ani. Forma paralitică, cât și înfecția pot fi prevenite prin vaccinare cu produs vaccinal accesibil finaciar sistemului medical. Având în vedere acestea în anul 1988, s-a format Inițiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei. Ca urmare a acestei inițiative: numărul de copii cu poliomielită paralizantă a fost redus cu 99,9%; există 2 țări endemice de polio (Afganistan și Pakistan), de unde virusul se poate importa în special în țările cu acoperire vaccinală de rutină mică.
Supravegherea paraliziei acute flasce este cea prin care se pot detecta cazurile de poliomielită cu formă paralitică, prin care a fost notificat ultimul caz de poliomielită în anul 1992 în România.
Regiunea europeană a fost declarată liberă de poliomielită în 2002. Riscul imediat al unei epidemii de poliomielită în Europa este considerat a fi scăzut, dar experții evidențiază importanța menținerii ratelor ridicate de vaccinare și a unei supravegheri de înaltă calitate.
În data de 5 mai 2014 a fost declarată Urgența de sănătate publică de importanță internațională (USPII) privind pericolul de reintroducere în țările libere de poliomielită a virusului sălbatic polio prin circulația de persoane dinspre țările exportatoare de poliovirus. Regulat din 2014 INSP atrage atenția sistemului sanitar privind necesitatea vaccinării și a unei supravegheri optime.
Până nu se elimină poliovirusul din toate țările este important să menținem acoperi vaccinale crescute pentru a nu avea copii paralizați și care vor avea cu o calitate scăzută a vieții, respectiv care vor purta această povară pentru tot restul vieții. Astfel este importantă recuperarea vaccinarii antipolio pentru copiii care nu au schema completă conform vârstei. Vaccinarea se face la medicii de familie”, au explicat reprezentanții INSP într-un răspuns la solicitarea news.ro legată de informarea primită de medicii de familie dar și de rata scăzută de vaccinare împotriva acestei boli.
Ce spune conducerea DSP București despre supravegherea virusurilor poliomielitice. Experții prelevează în fiecare săptămână probe din apele uzate, până acum acestea fiind conforme.
Poliomielita este o boală infecțioasă virală acută, produsă de virusul poliomielitic, care poate determina paralizie ireversibilă și în unele cazuri deces.
Poliomielita este o boală infecțioasă severă, de o gravitate deosebită prin mortalitatea indusă dar și prin handicapurile motorii pe care le lasă pe viață.
Poliomielita se transmite interuman, fecal-oral (virusul polio se multiplică în intestin și se elimină prin materiile fecale ale persoanei infectate), prin consumul de apă sau alimente contaminate cu materii fecale, etc.
DSPMB supraveghează activ circulația virusurilor poliomielitice, prin prelevarea probelor de apă uzată, în ritm săptămânal, pentru testarea acestora în vederea depistării prezenței virusului poliomielitic (până în prezent toate rezultatele fiind conforme, cu rezultate negative pentru virusul poliomielitic).
În conformitate cu informatiile postate pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, ultimul caz de poliomielită în România a fost înregistrat în anul 1992 (virusul a fost importat din Bulgaria). România a fost declarată „polio-free” in anul 2002, odată cu certificarea de către Organizația Mondială a Sănătății, că regiunea europeană a eliminat poliomielita. Organizația Mondială a Sănătății monitorizează în continuare situația pentru a preveni reapariția virusului prin import.
DSPMB recomandă populației sa aibă o legătură strânsă cu medicii de familie și medicii pediatri pentru completarea schemei de vaccinare în conformitate cu prevederile Calendarului Național de Vaccinare (Programul Național de Vaccinare – PNV) și vaccinarea copiilor eligibili cu vaccinuri achiziționate de către Ministerul Sănătății, vaccinuri de tip hexavalent, tetravalent, etc. Rugăm mass-media în difuzarea promovării mesajului pentru vaccinare activă și susținută de către toți medicii de familie, precum și a mesajelor generale pentru populație privind măsurile de profilaxie ale bolii”, au explicat reprezentanții DSP București pentru news.ro.
