Astfel, serviciile vor fi decontate doar dacă la acel moment nu mai sunt locuri în spitalele de stat.
Măsura îi vizează pe pacienții tratați în cadrul a 16 programe naționale de sănătate, de la oncologie până la diabet, boli neurologice, boli cardiovasculare, insuficiență renală sau boli rare.
CNAS vrea să introducă o formulă matematică de calcul, prin care, consideră instituția, „componenta subiectivă din evaluarea capacității reale a furnizorilor de servicii medicale este redusă, iar procesul de contractare devine mai transparent și mai predictibil”.
În același timp, CNAS susține, conform proiectului de act normativ, că această formulă matematică de calcul ar putea deschide calea și pentru creșterea numărului de furnizori privați care să ofere servicii medicale decontate, dacă se va constata prin „criterii clare și verificabile” că este necesar, arată Hotnews.
Schimbarea pregătită
În acest moment, nu există o restricție pentru pacienți: se pot trata, la alegere, în sistemul public de sănătate sau în sistemul privat, la furnizori aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate care au fonduri disponibile pentru servicii decontate pe luna respectivă.
Casa de Asigurări de Sănătate vrea, însă, să schimbe această regulă.
„Includerea furnizorilor privați de servicii medicale în programele naționale de sănătate curative se face exclusiv pentru serviciile medicale care exced capacității furnizorilor publici de servicii medicale”, este propunerea care apare într-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională pe site-ul CNAS și semnat de președintele instituției, Horațiu Moldovan.
Pentru cine se vor schimba regulile
Măsura vizează două tipuri de programe de sănătate adresate pacienților cu afecțiuni cronice:
1. Pentru programele naționale de sănătate curative prin care se acordă tratamente pe termen lung bolnavilor:
Programul național de oncologie
Programul național de diabet zaharat
Programul național de tratament al bolilor neurologice
Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei
Programul național de tratament pentru boli rare
Programul național de sănătate mintală
Programul național de boli endocrine
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică.
2. Programele naționale de sănătate curative cu bolnavi prin care se acordă tratamente episodice:
Programul național de boli cardiovasculare
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile
Programul național de ortopedie
Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice
Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță
Programul național de PET-CT
Programul național de endometrioză.
Declarația venea în contextul inițiativei Ministerul Sănătății de a reduce cu 20% numărul total de paturi din spitale în următorii trei ani.
Potrivit lui Moldovan, discuția nu ar trebui să se concentreze pe oportunitatea reducerii, ci pe modul și zonele în care aceasta va fi aplicată.
El atrage atenția asupra unor dezechilibre importante din sistemul sanitar, menționând existența unor secții cu personal supradimensionat și performanțe scăzute, în timp ce alte domenii, unde cererea de servicii medicale este ridicată, se confruntă cu lipsă de personal.
„În contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem.
Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral”, afirmă șeful CNAS, Horațiu Moldovan.
Acesta consideră că „mai grav” este că această abordare a dus la „dezechilibre majore”, respectiv scheme de personal „supradimensionate în secții neperformante” și, în același timp, „deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară”.
Moldovan spune că a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să facă o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte.
„Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite. Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor”, precizează Moldovan.
Șeful CNAS afirmă, după apariția în spațiul public a unor informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că «nu sunt bani de la Casă», că această afirmație „nu reflectă realitatea”.
Potrivit lui Moldovan, datele arată clar:
• la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
• la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
• la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
• la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei
În plus, adaugă sursa citată, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.
„Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității. Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele”, precizează Moldovan.
Potrivit aceleiași surse, analiza care va fi realizată la nivel național are la bază „indicatori clari și obiectivi”, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ: gradul de ocupare al paturilor; durata medie de spitalizare; numărul de cazuri externate; indicele de complexitate al cazurilor (case-mix); rata de utilizare a capacității spitalului; raportul internări/număr de paturi; structura pe specialități și necesarul real din teritoriu; distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate; eficiența utilizării fondurilor contractate; corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.
„Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului. În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație — un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn”, adaugă președintele CNAS.
Moldovan spune că știe că mulți pacienți „privesc cu teamă sistemul public”, dar, în același timp, „nu își permit alternativa privată”.
„Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități. Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare”, menționează Moldovan.
Acesta precizează că, în urma acestei analize, va propune Ministerului Sănătății „o repartizare corectă și echilibrată” a numărului de paturi contractabile, iar ulterior va regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța.
„Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!”, încheie Horațiu-Remus Moldovan.
