Asta după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate a președintelui.
Actul normativ mai prevede că proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, sunt scutite de evaluare de mediu.
″Constatarea constituționalității legii în raport cu criticile formulate nu epuizează analiza pe care Parlamentul este chemat să o realizeze în cadrul reexaminării. Dincolo de limitele controlului de constituționalitate, considerăm că se impune evaluarea actuală a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, inclusiv din perspectiva evoluțiilor intervenite de la momentul inițierii propunerii legislative.
Expunerea de motive fundamentează intervenția legislativă, în principal, pe creșterea prețurilor la energie din anul 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Legea a fost însă adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026. La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante prin raportare la momentul adoptării legii.
Or, astfel cum rezultă și din considerentele Deciziei nr. 735/2026 referitoare la rolul instrumentului de motivare, aprecierea necesității unei reglementări presupune examinarea motivelor care o justifică, a impactului acestei reglementări și a condițiilor concrete de implementare. Faptul că expunerea de motive nu constituie obiect al controlului de constituționalitate nu înlătură necesitatea ca Parlamentul să verifice, în cadrul reexaminării, dacă premisele care au justificat inițiativa se mențin și în prezent″, se arată în cererea de reexaminare.
Potrivit sursei citate, în același sens, existența unei hotărâri a Guvernului sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 atestă aprobarea istorică a unui obiectiv de investiții, fără a demonstra, prin ea însăși, că proiectul își păstrează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică.
″Legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor și duratei necesare finalizării, a capacității suplimentare ce poate fi efectiv pusă în funcțiune, a existenței unor soluții tehnice alternative ori a raportului dintre beneficiul energetic urmărit și impactul asupra patrimoniului natural. Textul transmis la promulgare confirmă că elementul decisiv pentru aplicarea derogării îl constituie existența aprobării și demararea obiectivelor de investiții anterior datei de 29 iunie 2007, fără criterii suplimentare de actualitate sau viabilitate cu privire la aceste obiective.
Necesitatea unei evaluări actuale a proiectelor de investiții este cu atât mai evidentă cu cât derogările instituite prin lege în materia protecției mediului au vocație de aplicare nelimitată în timp. În forma transmisă la promulgare, reglementarea nu este circumscrisă unei situații excepționale cu caracter temporar și nici nu stabilește un termen în care beneficiarii pot solicita aplicarea acesteia.
În consecință, mecanismul instituit poate permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă. În aceste condiții, menținerea unei derogări cu caracter permanent nu poate fi justificată exclusiv prin împrejurările conjuncturale ale pieței energiei avute în vedere la momentul inițierii legii ori prin considerații generale referitoare la avantajele hidroenergiei, ci presupune o evaluare actuală, individualizată și verificabilă a necesității, viabilității și utilității fiecărui proiect″, se mai afirmă în cerere, care poate fi citită integral aici.
″Organizațiile pentru protecția mediului își exprimă indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi prin care declară constituționalitatea legii inițiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%. CCR s-a pronunțat pe această lege în urma unei sesizări a Președintelui României și a eforturilor societății civile de a opri această lege cu potențial devastator″, se arăta într-un comunicat al ONG-urilor Bankwatch România și Declic.
Președintele Nicușor Dan a atacat în noiembrie 2025 la Curtea Constituțională legea prin care suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007 vor fi eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora.
″Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională″, a declarat atunci președintele.
Sesizarea sa de neconstituționalitate subliniază că legea:
• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;
• contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
• elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement.
″Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos.
Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept″, a conchis Nicușor Dan.
Sesizarea de neconstituționalitate a președintelui a venit în aceeași zi în care CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a mulțumit public Parlamentului pentru că ″a adoptat de curând o lege menită să ne ajute să finalizăm investițiile în noi centrale hidro, noi centrale de care avem absolut nevoie pentru a echilibra infuzia extrem de accelerată și semnificativă de noi capacități regenerabile în sistem″, arătând că ″Este nevoie de orice sursă de producere a energiei electrice″.
″Din păcate, încă ne luptăm cu incoerențele legislative și avem blocaje în instanțe pe diverse centrale și de exemplu centrala de la Răstolița, care trebuia să intre în producție anul acesta, deocamdată este suspendată în instanță. Sunt suspendate atât acordul de mediu, cât și autorizația de construire″, a spus Badea.
”Este un mecanism care nu mai există în niciun alt stat, un mecanism care încalcă tratatele europene. Înțelegem discuția punctuală de a avea excepții pe anumite proiecte analizate foarte clar și să vedem dacă pentru acele proiecte mai există o nevoie de, sau dacă argumentele sunt de partea cealaltă, că importanța lor strategică este mult mai mare decât costurile pe mediu, să fie făcută această analiză și să fie exceptate de la anumite rigori pe legislația de mediu, dar crearea unui mecanism general prin care orice proiect care este trecut prin CSAT sub această formă nu mai îndeplinește obligații de mediu, este un mecanism care nu corespunde cu tratatele europene. Gândiți-vă că așa toate statele și toate domeniile, în funcție de ce majorități au în partidele respective și în guvernele respective, toate ar dori să-și treacă de mâine începând excepții, să nu mai respecte directivele pe diverse domenii”, a spus Diana Buzoianu.
″Prin excepție (...), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare.
Pe amplasamentul de la Răstolița. Sursă foto: Ministerul Mediului
În plus, proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, vor fi scutite de evaluare de mediu.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și acționarul său majoritar, Ministerul Energiei, se plâng demult că numeroase proiecte istorice de hidrocentrale, multe dintre ele inițiate pe vremea lui Ceaușescu și aflate în stadii foarte avansate de execuție, nu pot fi finalizate din cauza legislației de mediu, inclusiv din cauza litigiilor intentate de ONG-urile de profil.
De exemplu, justiția a dispus oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România, în 1989, înainte de căderea regimului comunist.
