Directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, explică motivul.
Diferențele constau în principal în sistemul de pompe care trimit apa necesară răcirii reactoarelor către centrală.
”În Bulgaria totul pornește de la proiectul instalației de răcire, modul în care sunt amplasate pompele de răcire. Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, pe o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic, bulgarii sunt direct pe Dunăre, au debit mai mare.
Dar, în plus, ei acolo au proiectat o altfel de stație de pompare cu pompe foarte puternice, un canal derivat din Dunăre, apă de răcire în trepte, ceea ce le permite o funcționare cu 20-30 de centimetri mai mult decât noi”, a explicat Romeo Urjan, la Digi 24.
El a subliniat că nici centrala din Bulgaria nu este ”imună”, dar limita la care funcționarea acesteia este pusă în discuție este cu 20-30 de centimetri mai mare decât limita la care Centrala de la Cernavodă nu mai poate funcționa.
Romeo Urjan a menționat că și pompele centralei de la Kozlodui sunt tot vechi, sovietice, datând din anii 1980-1990. Potrivit acestuia, implementarea unui astfel de sistem de răcire la Cernavodă ar implica oprirea centralei pentru câteva luni de zile, soluția fiind o altă construcție hidrotehnică pe Dunăre care să devieze debitul fluviului către centrală.
″Pe fondul temperaturilor ridicate, se anticipează o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă″, avertiza Ministerul Energiei, încă de vineri.
Pragul de 8.000 MW a fost menționat în aproape toate comunicările autorităților, de la declanșarea actualei crize energetice.
Oprirea iminentă și a unității 2 a centralei nucleare Cernavodă, care duce pierderea totală de putere de producție de energie a României la peste 1.400 MW, echivalentul a 20% din consum, se reflectă în prețurile de tranzacționare ale energiei angro din piața spot, a zilei următoare (PZU).
Astfel, energia tranzacționată astăzi cu livrare în sfertul de oră de vârf de consum 19:45 – 20 de mâine a avut un preț mediu de circa 2.416 lei/MWh, cu peste 71% mai mare decât cel aferent electricității tranzacționate ieri cu livrare astăzi, în același interval – de aproximativ 1.411 lei/MWh, potrivit datelor bursei locale de profil OPCOM.
Pe ore, cel mai scump interval de mâine este 19-20, cu un preț mediu de 1.571,88 lei/MWh, cu aproape 28% peste cel echivalent de ieri (1.229,76 lei/MWh), relevă datele analizate de Profit.ro.
″La ora 20:00, exact când consumul populației rămâne ridicat, producția fotovoltaică dispare rapid. Hidrocentralele sunt afectate de secetă, eolianul este imprevizibil, centralele pe gaze și cărbune care mai există, nu pot compensa integral deficitul, iar România ajunge să depindă de importuri într-o regiune în care aproape toate statele caută aceeași energie.
Aceasta nu mai este doar o problemă de piață. Este o problemă de adecvanță a sistemului și, în zilele critice, una de alegere între limitări industriale controlate și deconectări ale unor categorii de consumatori″, a comentat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Directorul centralei nucleare Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat că unitatea 2 de la Cernavodă va începe procedura de oprire controlată joi dimineață, la ora 7:00.
″Unitatea 2 funcționează în acest moment în parametri normali, fără probleme de funcționare, vreau să menționez acest lucru în mod explicit.
Observând prognoza nivelului Dunării, precum și parametrii pe care îi măsurăm în centrală, am luat hotărârea ca, joi dimineață, la ora 7:00, să începem procedura de oprire controlată. Această oprire nu este dictată de fenomene neașteptate sau de defecțiuni, ci reprezintă o hotărâre voluntară de reducere graduală a puterii, având ca scop protejarea echipamentelor și evitarea afectării inutile a acestora, precum și pregătirea sistemului pentru eliminarea celor 680 MW pe care îi producem în prezent.
Am câștigat mai mult timp de funcționare decât am estimat inițial, am făcut calculele. Dacă nu ar fi fost operațiunile de dragare, derocare și amplasare a barjelor, am fi oprit cu 5 zile mai devreme. Până joi, la ora 7:00, câștigăm astfel o săptămână suplimentară de funcționare, motivul opririi rămânând, așa cum am precizat, nivelul scăzut al Dunării″, a spus Urjan, la Antena 3.
